Polirom img carte    
CAUTA: DUPA: Start cautare    Cautare avansata
Polirom Infinite Menus, Copyright 2006, OpenCube Inc. All Rights Reserved.
 
Informatii carte

Amazoanele. O poveste

Editie Cartonata
AUTOR: Adriana Babeti
COLECTIE: PLURAL.M
PRET:
59.95 RON
DOMENIU: Publicistica. Eseu
ISBN: 978-973-46-3944-1
ANUL APARITIEI: 2013
NUMAR PAGINI: 744
FORMAT: 145x225
EmailPrint
Adauga in cos 38.66 RON Adauga la produse favorite
Prezentare Presa Comentatii cititori Arunca o privire De acelasi autor  
Gratiela BENGA, 2014, in Viata romaneasca nr. 3-4
Daca Amazoanele. O poveste este, in primul rind, un studiu academic erudit, cu o bibliografie consternanta care acopera milenii si adusa la zi cu cele mai proaspete titluri de pretutindeni, cartea e, totodata, deschisa spre o categorie generoasa de cititori. E o carte cu doua focoase (dupa cum marturiseste autoarea intr-un interviu luat de Elena Vladareanu), tintind atit specialistii, cit si acel public interesat de femeile luptatoare care, mai ales in ultimii ani, au invadat filme si carti de succes, cum sint Million Dollar Baby (cu Hilary Swank) si Millenium-ul lui Stieg Larson. Pentru a scapa din aceasta situatie aparent fara iesire, fara ca focoasele sa-i explodeze in fata, Adriana Babeti recurge la ceea ce a invatat in copilarie, cind imagina asediul cetatilor fortificate. Cauta cea mai buna tactica pentru a se apropia de victorie, cu atit mai mult cu cit propune un subiect fata de care cultura romana nu si-a aratat mai deloc fascinatia. Si o face impacind disectia textului, analiza, interpretarea, explicatia, filiatia, comparatia cu narativizarea si gratia stilistica. Adica minuind cu aceeasi abilitate armele cercetarii academice si pe cele ale seductiei epice.

Adriana BABETI in interviu cu Elena VLADAREANU, 20 ianuarie 2014, in Suplimentul de cultura nr. 425
Placere, placere, dar am scos-o greu la capat, tocmai la capitolul „poveste”. Cartea despre amazoane e, in intentie, un studiu, deci o carte academica, blindata bibliografic, insa nu as fi dorit sa adoarma lumea pe ea. Sigur ca tot ce strinsesem in atitia ani de documentare despre femeile razboinice mi se parea interesant, ba chiar palpitant, dar problema era cum sa fac dintr-un subiect oarecum nou la noi o carte cu doua focoase, care, la prima vedere, se pot distruge reciproc: unul savant si altul, hai sa-i spunem, de larg acces. Deci cum sa imbin doua exigente care se cam bat cap in cap? O sansa de start era chiar subiectul, caci despre amazoane nu prea exista studii la noi, cu toate ca interesul publicului pentru femeile luptatoare a crescut in ultimii ani, de cind ele au invadat ecranele, ba chiar paginile unor carti de mare succes, cum e Millenium-ul lui Stieg Larson. (...) N-a fost simplu, dar cred ca am gasit o solutie atunci cind am construit Amazoanele. O poveste ca la cartea militara, dupa o intreaga strategie, care se vede din chiar titlurile capitolelor: imbarbatare, atac, incursiune, contraatac, incercuire, asalt, parada, retragere. In interiorul lor am epicizat cit s-a putut, dar am si analizat, interpretat, explicat.

, 2 martie 2014, pe stiri.tvr.ro
700 de pagini si ani de studiu, asta inseamna Amazoanele. O poveste, o carte erudita, dar scrisa astfel incit sa fie citita cu usurinta. Autoarea, Adriana Babeti, ne spune ca mitul amazoanelor a pornit, de fapt, ca o fantasma a barbatului grec antic. Primul care vorbeste despre ele e Homer in Iliada, iar etimologia greaca ar sugera corpul mutilat al razboinicelor, caci li se ardea sinul drept ca nu fie stingherite in minuirea armelor. Stilizat, mitul amazoanei ajunge pina in zilele noastre.

Adriana BITTEL, 17 martie 2014, in Formula As nr. 1100
Ceea ce face insa din eseul de peste 700 de pagini al Adrianei Babeti o carte unica in lume nu e doar folosirea unei uriase bibliografii (cuprinzind beletristica, lucrari istorice, filosofice, geografice, medicale, precum si o multime de studii critice care au legatura cu tema), ci si modul captivant in care spune povestea amazoanelor, cu strategii narative, spirit ludic, implicare subiectiva ce tin de arta prozatorului si arta seductiei cititorului comun. (...)
Documentarea exhaustiva e topita intr-o naratiune cu tactici si strategii militare, „materia” fiind structurata in capitole intitulate Atac, Incursiune, Contraatac, Incercuire, Asalt, Parada, Retragere. Spiritul jucaus, umorul si subiectivitatile asumate condimenteaza delicios cercetarea academica. Fascinata de tema femeilor luptatoare, de care nu s-a indurat sa se desparta timp de vreo trei decenii, descoperind mereu alte si alte surse, Adriana Babeti a adunat, cu grija de a nu omite ceva notabil, cam tot ce avea, direct sau indirect, legatura cu amazoanele. Soarece de biblioteca scormonind cu zel dupa informatii, entuziasmata de descoperiri pe care ni le pune pe tava in modul cel mai simpatic si dezinhibat, profesoara-povestitoare are si numeroase idei originale, momente de gratie, militantisme in limitele bunului simt, ilustrate cu relationari si istorii la care fara ea n-am fi ajuns in veci. Construita si scrisa pe cit de inspirat pe atit de temeinic, Amazoanele. O poveste e mai mult decit premianta anului 2013, e o carte pentru totdeauna, care – sint convinsa – va fi apreciata, prin traduceri, si in tari cu veche traditie culturala.

Florin IORGA, 16 decembrie 2013, in Suplimentul de cultura nr. 422
Un alt instrument de seductie al„ Amazoanelor. O poveste” este si ramine stilul. Fraza este intoarsa cind cu larghete, cind strins, dar cu finete. Ritmul este la el acasa, iar curgerea lecturii este opintita doar cit trebuie punctate cele necesare, cu o stiinta izvorita parca dintr-o indelunga practica oratorica ar zice unii, pedagogica ar sustine altii. Lexicul se dilata cumpatat si ajunge in zone binisor uitate, impregnind lectura despre viforoasele amazoane cu odoarea vetusta, insa inca nobila vechilor scrieri. Dar stati! Nu, nu este cazul sa va lasati purtati de val! Tot din necesitati stilistice apar – neasteptate, dar inspirate – revenirile la tonul alert, contemporan: sint momente in care rigoarea academica nu mai este camuflata in poveste, ci exhibata fie fara pic de rusine de-a dreptul in text, fie in aparatul de note care te umple de complexe. Enumerarile devin pe alocuri rapide si precise, amputate de epitete si apozitii explicative. Faptele, izvoarele, trimiterile, poetii, istoricii antici, filosofii si ideile defileaza pe fast forward.

Laurentiu MALOMFALEAN, 14 februarie 2014, in Observator cultural nr. 710
Nu ai scapare. Amazoanele. O poveste ramine da capo al fine o carte cuceritoare la propriu si figurat. Cuceritoare pentru ca si-a propus a cuceri reduta amazonica, dar si pentru ca reuseste sa-l cucereasca pe cititor. Punct ochit, punct lovit, sau poate mai bine invers. Numai ca, spre final, nu mai stii cine pe cine cucereste, de fapt. Cind pluralul are aceeasi forma cu singularul, autoarea ni se tradeaza. In ultima instanta, nu doar obiectul sau lectorul sint cuceriti, insasi Adriana Babeti s-a lasat cucerita de subiectul cartii pe care ne-o povesteste. „Si iata-ne aproape de sfirsitul bataliei, la capatul puterilor. Armata – imputinata, flancurile – slabite, ostenii – gata de armistitiu. Sa ridicam steagul alb si sa depunem armele? Greu de crezut un asemenea lucru, caci nu sta scris in firea celor despre care am citit si am scris sute de pagini sa se predea asa usor.”

Adina DINITOIU, 14 februarie 2014, in Observator cultural nr. 710
Scrisa alert si captivant – in ciuda informatiei bogate, docte si a referintelor numeroase –, ea va cuceri, cu siguranta, nu numai publicul de specialitate, ci si marele public, fiindca autoarea se lasa prinsa, ea insasi – cu nostalgia unei amintiri marcante din copilarie –, in mrejele unei „povesti”. Asa cum Dandysmul era intitulat „o istorie”, cartea despre amazoane – fiinte incerte, la limita, deseori fragila, dintre mit si realitate – este numita „o poveste”, pentru ca lucreaza nu cu date istorice, ci cu materia impalpabila a imaginarului omenesc. E o carte, in ultima instanta, plina de farmec, strabatuta de subiectivitati asumate personal si circumscrisa biografic, a unui „intelectual sarmant”.

Bogdan-Alexandru STANESCU, 13 ianuarie 2014, in Suplimentul de cultura nr. 424
Adriana Babeti, Amazoanele – pentru ca am citit-o intr-o saptamina, cu creionul in mina si, la final, mi-am dat seama ca nu pot scrie despre ea. Orice as fi scris ar fi fost o jignire pentru cartea asta minunata.

Simona DRAGAN, 11 septembrie 2014, in Cultura nr. 483-484
Totusi, o carte de sapte sute de pagini despre un subiect minor si de mic interes in genere constituie mai mult decit o provocare: in cazul de fata, pasiunea cu care este scrisa, eruditia, talentul, gustul pentru detalii sintcapabile sa transforme o obsesie personala intr-un test pentru receptare si chiar intr-o tentativa de prognoza cu privire la un tip de studii literare care, in opinia mea, pot reprezenta una din putinele sanse ale literaturii comparate pe viitor. In conditiile epuizarii analitice a literaturii clasice, o parcelare si o specializare atit de stricta a subiectului este, cu siguranta, o cale sigura de a evita pericolul deja-spusului. Iar, daca la aceasta se adauga si consultarea tuturor stiintelor adiacente care s-au pronuntat asupra temei, premisele originalitatii sintasigurate. (…)
Amazoanele Adrianei Babeti sintsubintitulate (si scrise ca) „o poveste”. Talentul de romanciera al autoarei transforma aceasta carte intr-o proza academica unica, al carei principal merit deriva din pasiunea citirii si analizei textului literar vechi. Sub pana sa, texte literare ingropate in praful bibliotecilor si sub tone de dezinteres studentesc capata un aer de mare atractivitate, aducind, sper, un serviciu inestimabil recitirii literaturii clasice.

Adriana BABETI in interviu cu Cristi PATRASCONIU, 10 martie 2015, pe lapunkt.ro
Cu fetele astea rele a fost si-si. Au tisnit in fata mea, ca tema de studiat, din intimplare, cumva la comanda, ca sa spun asa, dar cred ca a fost si un soi de  fatalitate. Poate ca as fi ajuns sa scriu despre ele si fara un brinci venit din afara, pentru ca uneori scriem si ca sa compensam ceva carent din noi, dupa care tinjim. Nu trebuie neaparat sa compui un poem in care sa-ti exhibezi fragilitatea, debilitatea, vulnerabilitatile. Poti sa imaginezi si ditai volumul savant despre niste femei puternice, curajoase, care pot minui orice arma ca niste barbati, increzatoare in forta lor, independente, asa cum tu n-ai fost si n-o sa fii niciodata.

Pagina anterioara| 1 | 2 | 3 |Pagina urmatoare
Va mai recomandam
Adriana Babeti, Mircea Mihaies, Mircea Nedelciu
 
Adriana Babeti
 
Mihaela Miroiu
 
Dan Petrescu
 
Mihaela Radulescu
 
Mihaela Radulescu
 
Jose Saramago
Adriana Babeti, Mircea Mihaies, Mircea Nedelciu
Femeia in rosu (Editia 2011)
 Inregistrare
 Reamintire parola
COS CUMPARATURI
nici un produs
Catalog noutati aprilie 2017 Catalog noutati
aprilie 2017


Descarca Oferta Cartilor Disponibile Descarca Oferta
Cartilor Disponibile
Carte Romaneasca
Romanian Writers
Suplimentul de Cultura
Rss Feed
Metode de plata
Sa ne intilnim pe Facebook   

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
 
Informatii Difuzori  ::  Clubul Cartii  ::  Cariere la Polirom  ::  Newsletter  ::  Politica de Confidentialitate  ::  Harta Sit