Polirom img carte    
CAUTA: DUPA: Start cautare    Cautare avansata
Polirom Infinite Menus, Copyright 2006, OpenCube Inc. All Rights Reserved.
 
Informatii carte

Cartea definitiilor

AUTOR: Ibn Sina (Avicenna)
COLECTIE: BIBLIOTECA MEDIEVALA
PRET:
24.03 RON
DOMENIU: Filosofie
ISBN: 978-973-46-0656-6
ANUL APARITIEI: 2012
NUMAR PAGINI: 194
FORMAT: 130x200
EmailPrint
Adauga in cos 16.40 RON Adauga la produse favorite
Prezentare Presa Comentatii cititori Arunca o privire  
Florin CRISMAREANU, iunie 2012, in Convorbiri literare
Conform teoriei lui Avicenna, metafizica nu-l poate avea drept subiect decit pe Dumnezeu, caci el nu este dat ca fiind presupus; totusi, el poate fi cercetat ca obiect. Cum este posibil? Pentru filosoful persan, distinctia intre materie si forma devine distinctia intre posibil si necesar. Materia reprezinta posibilitatea, iar forma necesitatea. De ce ni se pare importanta aceasta tema? Deoarece ni se pare indreptatita critica care i-a fost adusa: „derivarea tuturor existentelor din existenta necesara nu este o creatie intentionata, caci o intentie creatoare ar implica o multiplicitate in natura Unului, care este insa cu desavirsire simpla: divinitatea este cauza nu in virtutea vreunei intentii ci a propriei sale esente [...] astfel incit divinitatea si lumea sint coeterne”. Nimic nu se poate sustrage necesitatii absolute. Ginditorii crestini nu vor putea niciodata sa accepte acest determinism radical.

Marius CHHELARU, iunie 2012, in Convorbiri literare
Acum avem in limba romana cartea care, in opinia multora, detine cheia descifrarii gindirii / vocabularului lui Avicenna. Notele, comentariile, tabelul cronologic sint binevenite, cu atit mai mult cu cit sint alcatuite de cunoscatori ai limbilor / culturilor din care provin textele reproduse / comentate.

Grete TARTLER, iulie 2012, in Viata Romaneasca, nr. 7-8
Filozoful Ibn Sina, cunoscut in Europa sub numele de Avicenna (latinizarea ebraicului Aven Sina) este una dintre personalitatile complexe care nu pot fi privite doar din unghi stiintific. Dincolo de operele medicale si de cele filozofice, prin care ii continua pe Aristotel si pe alti greci – in asemenea masura, incit unii comentatori contesta orice noutate in textul avicennian–, scrierile sale „initiatice” (al-hikma al-mašriqiyya, „intelepciunea orientala”), care, cum spune H. Corbin, „orienteaza” catre lumea ideilor, a inteligentei (ratiunii active, „faptuitoare”, al- ‘aql al-fa‘‘al ), vadesc si influenta gindirii persane (sfera mai degraba metafizica; in timp ce sfera lingvistica araba e logica, exacta).

Costel Claudiu MARCU, 2 iulie 2012, pe Filosofiatis.blogspot.ro
Ibn Sina incepe lucrarea printr-o strategie – obisnuita in acele timpuri – de evaziune auctoriala. Lucrarea ar fi rezultatul „rugamintilor” si indemnurilor prietenilor de a realiza definiitiile unor lucruri. Continua prin a arata cite dificultati ridica incercarea de a defini un cuvint si care sint greselile pe care le poate face cineva in operatiunea definirii. Ibn Sina subliniaza, in sfirsit, diferenta dintre definire si descriere.
Pe parcursul lucrarii, autorul face trimiteri la „inteleptii” (se refera, fireste, la filosofii greci) care i-au inriurit modul de a gindi.

Irina VAINOVSKI-MIHAI, 19 octombrie 2012, in Ziarul de duminica, nr. 42
In tratatul sau, cu titlul original Kitab al-Hudud, filosoful islamic din secolul al 10-lea isi propune sa stabileasca finirile, limitele semantice ale unor cuvinte intru alcatuirea unui instrumentar de termeni filosofici (in limba araba cuvintul hudud inseamna in primul rind „limite” si abia apoi „definitii”). Abstractizarile sale preiau, completeaza si reformuleaza traditia greaca, fiind apoi reasamblate in limba latina si adoptate de gindirea medievala europeana.
Privita din perspectiva acestui intreg, lucrarea lui Ibn Sina este ancorata in patru culturi (...). Este un nesfirsit al cuvintelor care nu se repeta intocmai, dar care, in esenta lor contribuie generos la inca si inca o cultura. De data aceasta cea romana.

Grete TARTLER, 13 iulie 2012, in Romania literara
Ibn Sina (Avicenna), unul dintre filosofii fara de care Europa ar fi aratat altfel, a aparut in colectia „Biblioteca medievala”, coordonata de Alexander Baumgarten, a editurii Polirom, cu un volum trillingv: Cartea definitiilor, in araba, latina (traducere de Andreea Alpago in 1546) si romana (traducere de George Grigore – acelasi care a transpus in limba romana Coranul).
Demersul, de mare seriozitate, beneficiaza de note si comentarii ample si de un util tabel cronologic si de o „harta a peregrinarilor” invatatului, iar cititorul isi poate forma (daca stie araba, greaca si latina) propria parere asupra modului in care Ibn Sina a „transferat anticii” in Europa meidevala.

Pagina anterioara| 1 |Pagina urmatoare
Va mai recomandam
Pierre Abelard
 
Michel Onfray
 
Michel Onfray
 
Anca Vasiliu
 
Simon Blackburn
 
Max Horkheimer, Theodor W. Adorno
 
Marta Petreu
Pierre Abelard
Comentarii la Porfir. Despre universalii impreuna cu fragmente corespondente din Porfir, Boethius si Ioan din Salisbury
 Inregistrare
 Reamintire parola
COS CUMPARATURI
nici un produs
Catalog noutati aprilie 2017 Catalog noutati
aprilie 2017


Descarca Oferta Cartilor Disponibile Descarca Oferta
Cartilor Disponibile
Carte Romaneasca
Romanian Writers
Suplimentul de Cultura
Rss Feed
Metode de plata
Sa ne intilnim pe Facebook   

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
 
Informatii Difuzori  ::  Clubul Cartii  ::  Cariere la Polirom  ::  Newsletter  ::  Politica de Confidentialitate  ::  Harta Sit