Polirom img carte    
CAUTA: DUPA: Start cautare    Cautare avansata
Polirom Infinite Menus, Copyright 2006, OpenCube Inc. All Rights Reserved.
 
Informatii carte

Cine adoarme ultimul

AUTOR: Bogdan Popescu
COLECTIE: EGO. PROZA
PRET:
9.62 RON (Pret Promotional)
DOMENIU: Literatura romana
ISBN: 978-973-46-0516-3
ANUL APARITIEI: 2007
NUMAR PAGINI: 432
FORMAT: 130x200
EmailPrint
Adauga in cos Adauga la produse favorite
Prezentare Presa Comentatii cititori Arunca o privire  
Luminita CORNEANU, septembrie 2007, in Dilemateca
Cum intimplarile din planul realist al romanului sint povesti din comunismul romanesc, avem, in romanul lui Bogdan Popescu, atit un captivant fantasy, cit si unul dintre cele mai solide romane despre istoria noastra recenta; impletindu-le pe cele doua, ca o suveica, talentul unui prozator de forta, apt sa construiasca pe spatii largi, sa convinga, sa farmece.

Paul CERNAT, nr. 28, 26 iunie 200, Bucurestiul Cultural
Imbinind nonsalant umorul vital cu un frison melancolic al trecerii spre moarte, observatia socio-morala acuta cu voluptatea poetica, eposul cu anecdota parsiva, realismul cu fantasticul, traditia orala cu (post)modernitatea scriptica, acest scriitor sudic exceleaza in evocarea spatiilor dunarene napadite de plante si lighioane stranii, in naratiunile «initiatice» si aventuroase, strabatute de mister, ale copilariei si adolescentei, in subtila miscare a realismului rural inspre vis, himera, nebunie si transfigurare.

Gabriel CHESCU, noiembrie 2013, in Timpul nr. 176
Bogdan Popescu, Cine adoarme ultimul. O carte care, desi are un titlu ce trimite la ideea de repaus, citind-o, abia daca mi-a permis pauze de respiratie. Am gasit in ea un univers populat cind de fantasme, cind de realitatea imediata, toate infatisate cu o arta a descrierii de o minutiozitate baroca si un umor diafan, capatind valente estetice pe care cu greu le gasesti in lecturi.

Mihai IOVANEL, 6 martie 2007, Gandul
De fapt, iata primul lucru pe care ar fi trebuit sa il scriu: Cine adoarme ultimul este o carte uluitoare. Ceea ce preda ea nu este divertisment si nici stiinta curenta a prozatorilor romani de a-si etala stocul de «lectii de viata». Romanul ofera, sa o spun pe scurt, o viziune ultrainervata asupra unei chestiuni pe care literatura a invatat sa o uite: e vorba de «arta de a misca suflete». Pina la urma, asta e principalul lucru cu care am ramas dupa ce am citit romanul. Bogdan Popescu este un povestitor extraordinar, iar istoriile pe care le scrie, «fantastice» sau «realiste», sint de neuitat. La fel personajele, replicile sau, ca sa nu o mai lungesc, totul. Bogdan Popescu scrie, si acesta este secretul literaturii sale, despre umbrele si formele mascate de un numar de suprafete.

Bogdan POPESCU in interviu cu Elena VLADAREANU, 5-11 ianuarie 2008, in Suplimentul de cultura
In spatele prozei mele nu se afla un manual de teorie literara. In Cine adoarme ultimul vor fi fiind lucruri in plus ori in minus (mi s-au facut imputari de catre critici si sint mindru de aceasta). Ceea ce pot eu sti este ca elementele cu pricina s-au cerut singure in poveste, si-au ocupat locul pe care au crezut de cuviinta sa-l revendice si si-au intins unele catre altele firele, innodindu-le dupa bunul lor plac. Cind am inceput sa lucrez la roman (in vara lui 2004) aveam, intr-adevar, asternuta pe hirtie o schema narativa (care mi se parea – in naivitatea mea de nevindecat – destul de viabila) si incercasem pe o coala chiar o reprezentare grafica (in ciuda faptului ca intotdeauna am dovedit doua miini stingi in ale desenului). S-au prefacut in desertaciuni caci, pe masura ce incercam sa supun suvoaiele povestii indiguirilor prestabilite, ea cu atit mai tare aluneca si se strecura, cautindu-si propriile fagase. In cele din urma, agasata de vanele incontrari ale celui ce o scria, Povestea s-a dus la autor, l-a zgiltiit nitel si a obtinut o pace in conditiile impuse de ea. Rezultatul – bun, rau sau de tot mediocru – s-a vazut.

Cosmin CIOTLOS, 30 martie 2007, Romania literara
O extrem de eficienta provocare la lectura orchestreaza, in prefata romanului Cine adoarme ultimul, criticul literar Daniel Cristea-Enache. Atit de eficienta, incit isi opacizeaza si isi anuleaza – de-a dreptul – concurenta. Orice recenzent de buna credinta isi va aloca, fara sa stea pe ginduri, citeva ore bune pentru a-l citi cu o atentie speciala pe Bogdan Popescu; iar dupa ce aceste ceasuri se vor fi incheiat, va resimti disconfortul de a nu fi el cel dintii care-l etaleaza publicului pe (aproape) necunoscutul prozator Bogdan Popescu. De a fi decoperitorul si totodata agentul de promovare al unui scriitor ce merita remarcat.

Dan C. MIHAILESCU, in emisiunea „Omul care aduce cartea”, 30 martie 2007, la PRO TV
Un roman de 400 de pagini care pleaca de la o egofictionare, de la o povestire rurala infantila, dar este un roman foarte ambitios, este un roman polifonic, avind undeva utopia romanului total.

Andrei TERIAN, 30 august 2007, in Cultura, nr. 34
Doua cuvinte despre titlul acestei carti care confirma un prozator first class. Mai multi comantatori au speculat asupra capacitatii prozatorului de a-si tine «treaz» cititorul. In realitate, simbolistica volumului este directionata in sens contrar. Si asta deoarece, in jocul lui Bogdan Popescu, cistiga nu acela care adoarme ultimul, ci acela care doarme/viseaza/povesteste primul: «Faceam si noi un fel de intrecere pe care n-o putea nimeni cistiga vreodata. Ne intindeam in pat si unul dintre noi spunea: 'Hai, cine adoarme ultumu' e prost!'. Nimeni n-ar fi spus asta in afara de cel care chiar dormea ultumul, insa n-ar fi recunoscut asa ceva in ruptul capului». De aceea, tot ce-mi ramine de facut este sa va urez somn usor si vise (adica lecturi) placute.

Eugen SIMION, 2 iunie 2007, Ziua
Cine adoarme ultimul este un roman exceptional, printre cele mai bune aparute la noi dupa 1990; un roman substatial, scris cu finete si inteligenta ironie (o ironie rusinoasa – daca se poate spune asa), de un prozator de care, in ce ma priveste, imi leg toate sperantele.

Bogdan CRETU, 19 aprilie 2007, Observator cultural
Cine adoarme ultimul este, nu ezit sa o spun, una dintre cele mai acaparatoare carti care au aparut dupa 1989, apta sa impuna definitiv un nume care merita sa fie respectat: Bogdan Popescu. Abia astept sa mai treaca ceva vreme si sa reiau acest roman...

Pagina anterioara| 1 | 2 |Pagina urmatoare
Va mai recomandam
Alexandru Ecovoiu
 
Gabriela Adamesteanu
 
Ana Maria Sandu
 
Gabriela Adamesteanu
 
Dan Lungu
 
Ioan Grosan
 
Norman Manea
Alexandru Ecovoiu
Ordinea
 Inregistrare
 Reamintire parola
COS CUMPARATURI
nici un produs
Catalog noutati aprilie 2017 Catalog noutati
aprilie 2017


Descarca Oferta Cartilor Disponibile Descarca Oferta
Cartilor Disponibile
Carte Romaneasca
Romanian Writers
Suplimentul de Cultura
Rss Feed
Metode de plata
Sa ne intilnim pe Facebook   

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
 
Informatii Difuzori  ::  Clubul Cartii  ::  Cariere la Polirom  ::  Newsletter  ::  Politica de Confidentialitate  ::  Harta Sit