Polirom img carte    
CAUTA: DUPA: Start cautare    Cautare avansata
Polirom Infinite Menus, Copyright 2006, OpenCube Inc. All Rights Reserved.
 
Informatii carte
 

Dragostea, chiar ea (eBook)

AUTOR: Corina Sabau
COLECTIE: EGO. PROZA
PRET:
14.47 RON
DOMENIU: Literatura romana
ISBN EPUB: 978-973-46-2844-5
ISBN PDF: 978-973-46-2845-2
ANUL APARITIEI: 2012
FORMAT: ePub (Adobe DRM), PDF (Adobe DRM)
EmailPrint
Cumpara in format electronic Adauga la produse favorite
Prezentare Presa Comentatii cititori Arunca o privire De acelasi autor  
Dana SALA, martie 2013, in Familia nr. 3
Corina Sabau stie sa creeze personaje vii din alte materii epice: patrunderea devenirii din interior, certitudinea de a locui un spatiu prin descoperirea radacinilor, marginile fiintei insuficient prelungite de raporturile timpurii cu parintii si ramase dureroase pentru toate intilnirile cu ceilalti, dragostea ca reinventare a radacinilor de care omul se simte sectionat. Asadar spatiu, intimitate, devenire, plasate cu curaj in derizoriul contemporan. In interactiunea dintre ele mai exista o infinitate de lucruri care pot fi spuse sau care dau sens vietii si care pot fi substanta unui roman.
Un roman al nuantelor afectivitatii, Dragostea, chiar ea propune ciocnirea a doua durate din interiorul aceleiasi stari: a iubi in opozitie cu a te intilni cu dragostea.

Irina PETRAS, ianuarie 2013, in Apostrof nr. 1
Corina Sabau isi propune sa reabiliteze nu dragostea, ci discursul indragostit. Si o face reconditionind, delicat-ironic, toate cliseele, toate zorzoanele si toate autoamagirile unui construct livresc.
Corina Sabau transfera chestiunea in roman [...] si intretese abil (apropierea de film a autoarei e vizibila in miscarea inteligenta a obiectivului, in prim-planurile si panoramarile intersectate cu maximum de eficienta expresiva) doua subteme: pe de-o parte, recuperarea „romantismului“, a cuvintelor de/despre iubire – si o face cu o savuroasa ironie subtextuala, subminind povestea in chiar cele mai infocate momente declarative –, pe de alta parte, iubirea puternica, dar molcoma si traditionala, avind mereu nevoie de relansatori etici, fata de copii.

Marius MIHET, ianuarie 2013, in Familia, nr. 1
Chipurile iubirii neputincioase, codata in sugestii ironice si demitizante, propune in noul ei roman Corina Sabau. Dragostea, chiar ea este povestea unei incompatibilitati la marginea dintre frivolitate si imaturitate. Capricii si nevindecari, toate in rama unei schimbari false de interioritate, in tonul timpului demascator.

Adriana STAN, februarie 2013, in Dilemateca nr. 81
Corina Sabau ramine o prozatoare onesta, cu atuuri […]. Unul din ele consta in firescul cotidian al povestilor sale, in autenticitatea mediilor sociale pe care le intrezarim. Ele reflecta o realitate contemporana si familiara cititorului – tipuri umane, genuri profesionale, situatii urbane etc. perfect romanesti –, dar cu o dozare a detaliilor si un cadraj sentimental care arata o disciplina literara superioara simplului reportaj sociologic.

Virginia COSTESCHI, februarie 2013, pe Pravalia culturala, nr. 31
Corina Sabau e surprinzator de talentata, surprinzator de caustica – in ciuda aparentei eterice, e al naibii de sincera si scrisul ei are nerv, are viata, e palpabil.
O carte – Dragostea, chiar ea – care poate sa fie cel mai bun roman al literaturii romane contemporane, un film care sa arate viata noastra in permanenta tranzitie asa cum e ea, si dragostea pe care o traim, sub toate formele, in toate clipele, toata viata.

Ciprian MACESARU, decembrie 2012, in Luceafarul, nr. 12
O foarte frumoasa carte de dragoste, o carte adevarata, scrisa simplu, asa cum autorii fie „cool”, fie prea „dastepti” n-ar scrie niciodata [...].

Corina SABAU in interviu cu Constantin PISTEA, 8 ianuarie 2013, pe constantinpistea.wordpress.com
Raymond Carver spunea ca tot ceea ce scriem e, pina la urma, autobiografic. Evident, tot ce trece prin noi devine autobiografic, dar depinde ce facem cu acest material, depinde pina unde impingem autobiograficul. Daca ai privirea intoarsa numai asupra ta, indiferent de ce se intimpla in jur, pe mine m-ai pierdut.

Constantin PISTEA, 6 iulie 2013, pe constantinpistea.wordpress.com
Ce mi s-a parut remarcabil a fost modul in care Corina Sabau s-a jucat cu personajele sale „plimbindu-si” vocea de la unul la altul.
[...] Nu numai Corina Sabau are in miini un cub Rubik. Fiecare personaj, din cele patru, tine un astfel de joc si cauta sa-l rezolve cit poate de repede. Si cum se-ntimpla de obicei, solutia cea mai buna este si cea mai simpla, greu de vazut cind nu ai mintea limpede. Cubul fiecaruia are culorile aliniate atunci cind familiile initiale se reunesc, numai ca personajele trebuie sa treaca prin cautari pentru a vedea dragostea in felul asta. [...] Complicata situatie, dar numai in aparenta. La fel e atunci cind incerci sa rezolvi un cub Rubik. La fel e in dragoste.

Corina SABAU in dialog cu Virginia COSTESCHI, 6 decembrie 2012, pe BookMag.ro
Ideea cartii a pornit de la o observatie a lui Denis de Rougemont care scria in L’amour et l’Occident ca cei mai multi dintre noi nu numai ca tinjesc dupa o iubire romantica; o cheama, o invoca si daca pasiunea le iese in cale, legati la miini si la picioare, n-au incotro si trebuie s-o traiasca pina la ultima picatura, ba mai mult, nu le displace deloc sa se lase coplesiti de aceasta neputinta. Asa se comporta si personajele mele, rapuse de aceasta dulce molima intr-o zi de primavara, pe cind isi faceau de lucru intr-o institutie care, dupa cum se exprima chiar unul dintre ele, pare un muzeu al figurinelor de ceara. Eu doar le-am turnat „vinul fermecat” (acelasi pe care-l beau Tristan si Isolda) in timp ce converseaza linga un perete verde din sticla despre un barbat care s-a aruncat intr-o balta, incercind sa se sinucida, apoi le-am lasat sa-si faca de cap. Ele m-au tras dupa ele, nu m-am bagat prea mult in viata lor. Doar ca le-am plasat zbuciumul intr-o societate la fel de ametita. Motivul e simplu, n-am trait niciodata intr-o societate asezata, ca sa vad cum e.

Bogdan-Alexandru STANESCU, 31 martie 2013, in Suplimentul de cultura, nr. 393
Autoarea pune in scena aceasta pendulare continua intre comedie si tragedie, care nu este nimic altceva decit realism bine invatat, pe linia Flaubert-Nabokov.
Ce o desparte pe Corina Sabau de linia descrisa mai sus (Flaubert-Nabokov) este atasamentul evident fata de personaje. Oricit de stupide, de penibile, de monstruoase in continua lor prefacatorie fata de ele insele, autoarea tine aproape... Se simte ca le indrageste, nu are crisparea aceea care-l facea pe Flaubert sa-si marturiseasca scirba profunda fata de Emma Bovary. As apropia-o mai curind de Cehov, cel care sfatuia o tinara scriitoare: Iubeste-ti personajele, dar cu discretie! Asta face si Corina Sabau: il urmeaza pe Flaubert in a nu trage concluzii, si pe Cehov in iubirea fata de propriile personaje.
Discretia acestei proze inveleste atit ironia ei fundamentala, cit si blindetea care o contrabalanseaza.

Pagina anterioara| 1 | 2 |Pagina urmatoare
Va mai recomandam
Lucian Dan Teodorovici  
 
Joseph Conrad  
 
Angelo Mitchievici  
 
Viorel Panaite  
 
Ida Simons  
 
Nikolai Berdiaev  
 
Ioan Petru Culianu  
Lucian Dan Teodorovici
Matei Brunul
 Inregistrare
 Reamintire parola
COS CUMPARATURI
nici un produs
Catalog noutati aprilie 2017 Catalog noutati
aprilie 2017


Descarca Oferta Cartilor Disponibile Descarca Oferta
Cartilor Disponibile
Carte Romaneasca
Romanian Writers
Suplimentul de Cultura
Rss Feed
Metode de plata
Sa ne intilnim pe Facebook   

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor
 
Informatii Difuzori  ::  Clubul Cartii  ::  Cariere la Polirom  ::  Newsletter  ::  Politica de Confidentialitate  ::  Harta Sit