Editura Polirom - lansari Editura Polirom http://www.polirom.ro/ lansari ale editurii polirom office@polirom.ro Lansari Nicolae Breban la Iasi http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/nicolae-breban-la-iasi.html Luni, 10 aprilie, ora 12.00, &icirc;n Aula Academiei Rom&acirc;ne &ndash; Filiala Ia&#351;i (Bd. Carol I nr. 8), la invita&#355;ia vicepre&#351;edintelui Academiei Rom&acirc;ne, Bogdan C. Simionescu, Nicolae Breban va sus&#355;ine conferin&#355;a &bdquo;Academia Rom&acirc;n&#259; &#351;i literatura rom&acirc;n&#259;&rdquo;. <br /> <br /> &Icirc;n aceea&#537;i zi, &icirc;ncep&icirc;nd cu ora 13.00, &icirc;n biblioteca filialei ie&#351;ene a Academiei, va avea loc lansarea celui mai recent volum semnat de Nicolae Breban, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/viata-mea-6330/">Via&#355;a mea</a></em>, ap&#259;rut la Editura Polirom, &icirc;n edi&#355;ie cartonat&#259;, &#351;i &icirc;n format <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/viata-mea-6330/">digital</a>. <br /> <br /> Invita&#355;i, al&#259;turi de autor: Emil Brumaru, Mircea Platon, Bogdan Cre&#355;u<br /> <br /> &bdquo;<em>Via&#355;a mea</em> este o carte de o mare densitate epic&#259;, evoc&icirc;nd &#351;i totodat&#259; analiz&icirc;nd evenimente-cheie din existen&#355;a marelui romancier. Prezenta autobiografie este organizat&#259; tematic, criteriul cronologic nefiind &icirc;nc&#259;p&#259;tor: copil&#259;ria, adolescen&#355;a, descoperirea primelor pulsiuni creative, prietenia, via&#355;a literar&#259;, cariera, aventura politic&#259;, femeia, exilul, tat&#259;l fac materia unor capitole separate. Totul este &icirc;ns&#259; subjugat de exorbitanta voin&#355;&#259; de a crea &ndash; care d&#259; coeren&#355;&#259; &#351;i sens existen&#355;ei lui Nicolae Breban. De aceea, <em>Via&#355;a mea</em> nu este doar reconstituirea unei biografii excep&#355;ionale, ci &#351;i verificarea unei structuri, a unei &laquo;tr&#259;iri-tip care revine mereu&raquo;, formul&#259; prin care Nietzsche, invocat adesea de scriitor, definea <em>caracterul</em>. Mai mult ca niciodat&#259;, Nicolae Breban este dispus s&#259; mearg&#259; p&icirc;n&#259; la cap&#259;t, scormonind &icirc;n trecut cu luciditate &#351;i spirit critic, dar &#351;i cu nostalgie &#351;i patetism; martor al epocii pe care a traversat-o &#351;i al propriei existen&#355;e, el este &icirc;ns&#259; &#351;i un personaj <em>viu</em>, fabulos, extravagant, imprevizibil, capabil de uluitoare contradic&#355;ii, din seria memorabilelor personaje proiectate fic&#355;ional &icirc;n at&icirc;tea romane. Via&#355;a lui Nicolae Breban se confund&#259;, &icirc;n mai mare m&#259;sur&#259; dec&icirc;t a oric&#259;rui alt scriitor rom&acirc;n, cu monumentala sa oper&#259;.&rdquo; (Bogdan Cre&#355;u) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/breban-nicolae/">Nicolae Breban</a></strong> (n. 1934), romancier &#351;i eseist, este unul dintre cei mai importan&#355;i &#351;i prolifici prozatori rom&acirc;ni contemporani. Debuteaz&#259; literar &icirc;n revista <em>Via&#355;a studen&#355;easc&#259;</em>, &icirc;n 1957. Opt ani mai t&icirc;rziu public&#259; primul s&#259;u roman, <em>Francisca</em> (tradus &icirc;n bulgar&#259; &#351;i rus&#259;), distins cu Premiul &bdquo;Ion Creang&#259;&rdquo; al Academiei Rom&acirc;ne. A fost redactor-&#351;ef al <em>Rom&acirc;niei literare</em>. A semnat scenariul filmului <em>R&#259;ut&#259;ciosul adolescent</em>, precum &#351;i scenariul &#351;i regia filmului <em>Printre colinele verzi</em> (inclus &icirc;n selec&#355;ia oficial&#259; a Festivalului Interna&#355;ional de la Cannes). Este membru titular al Academiei Rom&acirc;ne &#351;i director al revistei <em>Contemporanul. Ideea european&#259;</em>. La Editura Polirom au ap&#259;rut: <em>Riscul &icirc;n cultur&#259;</em> (1997), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sensul-vietii-memorii-ii--1765/">Sensul vie&#355;ii (Memorii)</a></em> (4 vol., 2003-2007), <em>Animale bolnave</em> (2004), <em>&Icirc;ngerul de gips</em> (2008), <em>Orfeu &icirc;n infern</em> (2008), <em>Profe&#355;ii despre prezent. Elogiul mor&#355;ii</em> (2009). 05/04/2017 Lansari Autori Polirom, laureati ai Premiilor Observator cultural 2017 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/autori-polirom-laureati-ai-premiilor-observator-cultural-2017.html <div>Mar&#355;i, 4 aprilie, la Teatrul Odeon, s-a desf&#259;&#351;urat cea de-a XI-a edi&#355;ie a Premiilor <em>Observator cultural</em>. &Icirc;n cadrul Galei, s-au decernat opt premii pentru &#351;ase categorii, Premiul &bdquo;Gheorghe Cr&#259;ciun&rdquo; pentru <em>Opera Omnia</em>, Premiul <em>Observator Lyceum</em> &#351;i Premiul de Excelen&#355;&#259; pentru Traducere.<br /> <br /> </div> <div>Veronica D. Niculescu, Radu Cosa&#351;u, Liviu Mali&#355;a, Radu Pavel Gheo, Vasile Ernu, Radu Niciporuc &#351;i Tudor Ganea se afl&#259; printre laurea&#355;ii celei de-a XI-a edi&#355;ii a Premiilor <em>Observator cultural</em> 2017.<br /> <br /> </div> <div><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/niculescu-veronica-d/">Veronica D. Niculescu</a> a primit Premiul de Excelen&#355;&#259; pentru traducere &icirc;n limba rom&acirc;n&#259;. La Editura Polirom a tradus peste dou&#259;zeci de volume din limba englez&#259;, din opera lui Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Don DeLillo, Siri Hustvedt, Eowyn Ivey, Lydia Davis, Tracy Chevalier. A mai publicat la Polirom: <em>Basmul Pri</em><em>n&#355;esei Repede-Repede (o poveste pentru adul&#355;i)</em> &#351;i <em>Cad castane din castani. Amintiri de ieri &#351;i azi</em> &ndash; &icirc;mpreun&#259; cu Emil Brumaru. &Icirc;n 2016 i-a ap&#259;rut &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Ego. Proz&#259;&rdquo; romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/spre-vai-de-jad-si-salbatie-6130/">Spre v&#259;i de jad &#351;i s&#259;lb&#259;&#355;ie</a></em>.<br /> <br /> </div> <div>Radu Cosa&#351;u, pentru <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/viata-fictiunii-dupa-o-revolutie-6000/">Via&#355;a fic&#355;iunii dup&#259; o revolu&#355;ie</a></em>, &#351;i <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/gheo-radu-pavel/">Radu Pavel Gheo</a>, pentru <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/disco-titanic-6207/">Disco Titanic</a></em> (Polirom, colec&#355;ia &bdquo;Ego. Proz&#259;&rdquo;), au primit Premiul pentru Proz&#259;. <br /> <br /> </div> <div>Recent, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/cosasu-radu/">Radu Cosa&#351;u</a> a primit Premiul pentru proz&#259; al Radio Rom&acirc;nia Cultural, edi&#355;ia 2017, pentru acela&#351;i roman, ap&#259;rut la Polirom, &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Fiction Ltd.&rdquo;.<br /> <br /> </div> <div>Premiul pentru Critic&#259; literar&#259;/ Istorie literar&#259;/ Teorie literar&#259; a fost ob&#355;inut de <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/malita-liviu/">Liviu Mali&#355;a</a> pentru volumul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/literatura-eretica-texte-cenzurate-politic-intre-1949-si-197-6190/">Literatura eretic&#259;. Texte cenzurate politic &icirc;ntre 1949 &#351;i 1977</a></em> (Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; 2005-2016).<br /> <br /> </div> <div>Premiul pentru Eseistic&#259;/ Publicistic&#259; a fost ob&#355;inut de <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/ernu-vasile/">Vasile Ernu</a> pentru <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/banditii-editia-2017--6324/">Bandi&#355;ii</a></em>, cel de-al doilea volum din <em>Mica trilogie a marginalilor</em>, publicat la Editura Polirom. &Icirc;n 2015 a ap&#259;rut primul volum al trilogiei, <em>Sectan&#355;ii</em>, &#351;i urmeaz&#259; s&#259; fie publicat <em>Izgoi-Jidi</em>.<br /> <br /> </div> <div>Premiul pentru Debut i-a revenit lui <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/niciporuc-radu/">Radu Niciporuc</a>, pentru volumul de povestiri <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/pascal-deseneaza-corabii-5981/">Pascal deseneaz&#259; cor&#259;bii</a></em> (Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; 2005-2016), &#351;i lui Tudor Ganea, pentru romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cazemata-6098/">Cazemata</a></em> (Polirom, colec&#355;ia &bdquo;Ego. Proz&#259;&rdquo;). <br /> </div> <div><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/ganea-tudor/">Tudor Ganea</a> a ob&#355;inut pentru romanul <em>Cazemata</em> Premiul &bdquo;T&icirc;n&#259;rul prozator al anului 2016&rdquo;, acordat &icirc;n cadrul Galei Tinerilor Scriitori, edi&#355;ia 2017.<br /> <br /> </div> <div>Din juriul celei de-a XI-a edi&#355;ii au f&#259;cut parte: Carmen Mu&#351;at (pre&#351;edinta juriului), Bianca Bur&#355;a-Cernat, Adina Dini&#355;oiu, Cezar Gheorghe, Adrian L&#259;c&#259;tu&#351;, Iulia Popovici &#351;i Bogdan-Alexandru St&#259;nescu.<br /> <br /> </div> <div>&Icirc;n cadrul Galei din acest an,&nbsp;<em>Observator cultural</em>&nbsp;a oferit Premii de traducere nu doar pentru traduceri dintr-o limb&#259; str&#259;in&#259; &icirc;n limba rom&acirc;n&#259;, ci &#351;i pentru un traduc&#259;tor care a transpus opere literare rom&acirc;ne&#351;ti &icirc;ntr-o limb&#259; str&#259;in&#259;. Laureat&#259; a fost traduc&#259;toarea Joanna Korna&#347;-Warwas din Polonia.<br /> <br /> </div> <div><strong>Ceilal&#355;i laurea&#355;i ai premiilor <em>Observator cultural</em>:<br /> </strong>&bull; Memorialistic&#259;: Riri Sylvia Manor,&nbsp;<em>Bucuria de a nu fi perfect&#259;.</em>&nbsp;<em>Bucure&#537;ti-Tel Aviv 1941-2015</em> (Humanitas)</div> <div>&bull; Poezie: Radu Andriescu,&nbsp;<em>C&icirc;nd nu mai e aer</em> (Casa de editur&#259; &bdquo;Max Blecher&rdquo;)</div> <div>&bull; Premiul <em>Observator Lyceum</em>: Vlad Zografi,&nbsp;<em>Efectele secundare ale vie&#539;ii</em> (Humanitas)</div> <div>&bull; Premiul &bdquo;Gheorghe Cr&#259;ciun&rdquo;&nbsp;pentru <em>Opera Omnia</em>: Ana Blandiana</div> 05/04/2017 Lansari Lansare la Bucuresti: Florin Irimia in dialog cu invitatii despre Misterul masinutelor chinezesti http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/lansare-la-bucuresti:-florin-irimia-in-dialog-cu-invitatii-despre-misterul-masinutelor-chinezesti.html <div><strong>Joi, 27 aprilie, de la ora 18:00, la Libr&#259;ria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45), din Bucure&#351;ti, va avea loc lansarea celui mai nou volum de povestiri semnat de Florin Irimia, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/misterul-masinutelor-chinezesti-6265/">Misterul ma&#351;inu&#355;elor chineze&#351;ti</a></em>, ap&#259;rut &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/ego-proz/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Ego. Proz&#259;</a>&rdquo; a Editurii Polirom, disponibil &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;.</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>Invita&#355;i, al&#259;turi de autor: <strong>Lumini&#355;a Corneanu &#351;i Mircea C&#259;rt&#259;rescu.</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><em>Misterul ma</em><em>&#351;inu&#355;elor chineze&#351;ti</em>&nbsp;este o colec&#355;ie de patruzeci de povestiri interconectate &#351;i tot at&icirc;tea episoade din via&#355;a unui (viitor) scriitor, nu neap&#259;rat cel care &#351;i-a pus numele pe copert&#259;, dar nici foarte diferit de el. Patruzeci de povestiri care se pot citi asemenea unor capitole de roman &#351;i &icirc;n care memoria &#351;i fic&#355;iunea, nostalgia &#351;i suferin&#355;a se completeaz&#259; reciproc pentru a forma un univers personal populat cu tot felul de creaturi, c&icirc;nd bl&icirc;nde, c&icirc;nd fioroase, c&icirc;nd amuzante, c&icirc;nd melancolice, c&icirc;nd protectoare, c&icirc;nd reci, c&icirc;nd pur &#351;i simplu ciudate.&nbsp;</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Torturat, ca noi to&#355;i, de un irepresibil sindrom Peter Pan, Florin Irimia porne&#351;te, &icirc;n <em>Misterul ma&#351;inu&#355;elor chineze&#351;ti</em>, &icirc;n c&#259;utarea propriilor &laquo;&agrave; c&ocirc;t&eacute; de chez&hellip;&raquo;. Adic&#259; &icirc;&#351;i retr&#259;ie&#351;te, scriind, propria copil&#259;rie petrecut&#259; &icirc;n decorul sordid al ultimului deceniu comunist, transmut&icirc;nd via&#355;a imediat&#259; a copilului &icirc;ntr-o introspec&#355;ie de multe ori dureroas&#259;. </div> <div>C&#259;ci nu at&icirc;t mul&#355;imea de &icirc;nt&icirc;mpl&#259;ri comice &#351;i de &laquo;faze&raquo;, cum ar spune Ovidiu Verde&#351;, pe care autorul &#351;i le aminte&#351;te, povestindu-le cu un talent &#351;i o pl&#259;cere evidente, s&icirc;nt partea cea mai intens&#259; a c&#259;r&#355;ii, ci c&#259;utarea obsedant&#259; a vechilor traume, a cr&#259;p&#259;turilor din por&#355;elan, a punctelor freudiene de calcifiere din propria biografie, at&icirc;ta vreme refulate, prin care autorul &icirc;&#351;i cite&#351;te, ca-n liniile din palm&#259;, via&#355;a actual&#259;. Florin Irimia nu caut&#259; copilul pierdut, copil&#259;ria pierdut&#259;, ci, prin ele, se caut&#259; pe sine &icirc;nsu&#351;i. &Icirc;n acest proces, fic&#355;ionalizarea, merg&icirc;nd p&icirc;n&#259; la construirea amintirilor-paravan &#351;i la modelarea &icirc;nt&icirc;mpl&#259;rilor &icirc;n sens estetic, este uneori evident&#259; &#351;i necesar&#259;: un co&#351;mar str&#259;vechi, cu mama care-&#351;i decapiteaz&#259; fiul, e retr&#259;it &icirc;n realitate odat&#259; cu moartea tragic&#259; a acesteia. O &icirc;nt&icirc;mplare de o mare cruzime, cea a descoperirii de c&#259;tre copil a juc&#259;riilor care nu erau pentru el, &icirc;l aduce-n lumin&#259; pe tat&#259;, marele histrion al c&#259;r&#355;ii, cel care schimb&#259; m&#259;&#351;ti &#351;i femei ca un prestidigitator. Ei s&icirc;nt cu adev&#259;rat eroii &laquo;misterelor&raquo; lui Florin Irimia, drama divor&#355;ului p&#259;rin&#355;ilor (mai cur&icirc;nd pus&#259;-n scen&#259; dec&icirc;t cu adev&#259;rat rememorat&#259;) e adev&#259;rata miz&#259;, de o triste&#355;e de multe ori insuportabil&#259;, a c&#259;r&#355;ii sale. </div> <div>Dincolo de toate acestea, povestirile din volum respir&#259; o ingenuitate, o naturale&#355;e, o lips&#259; de fasoane literare care mie mi-au amintit de c&#259;r&#355;ile lui Cezar Paul-B&#259;descu &#351;i mi-au pl&#259;cut mult. Sper s&#259; plac&#259; &#351;i cititorilor.&rdquo; (Mircea C&#259;rt&#259;rescu)</div> <div>&nbsp;</div> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/irimia-florin/">Florin Irimia</a> </strong>(n. 1976, Ia&#351;i), lector doctor la Facultatea de Litere a Universit&#259;&#355;ii &bdquo;Alexandru Ioan Cuza&rdquo; din Ia&#351;i. Semneaz&#259; cronici literare &icirc;ncep&icirc;nd cu anul 2001 &icirc;n calitate de colaborator al revistelor<em> Observator cultural</em>, <em>Noua literatur&#259;</em>, <em>Dilemateca</em>, <em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em>, <em>Timpul</em> &#351;i <em>Suplimentul de cultur&#259;</em>. &Icirc;n 2009 debuteaz&#259; ca prozator &icirc;n revista <em>Noua literatur&#259;</em> (sub pseudonimul Eduard T&#259;utu), iar &icirc;n 2011 public&#259; romanul de debut, <em>Defekt</em>, la Editura Brumar. Este prezent &icirc;n antologia <em>Alert&#259; de grad zero &icirc;n proza scurt&#259; rom&acirc;neasc&#259; actual&#259;</em> (editor Igor Ursenco), ap&#259;rut&#259; la Editura Herg Benet. A mai publicat proz&#259; scurt&#259; &icirc;n revistele <em>Familia</em>, <em>Timpul</em>, <em>Zona literar&#259;</em>, precum &#351;i &icirc;n <em>Ziarul de Ia&#351;i</em>. La Editura Polirom i-au mai ap&#259;rut romanele <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/o-fereastra-intunecata-4720/">O fereastr&#259; &icirc;ntunecat&#259;</a></em> (2012) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/citeva-lucruri-despre-tine-5463/">C&icirc;teva lucruri despre tine</a></em> (2014). 04/04/2017 Lansari Aurora Liiceanu povesteste despre o minunata prietenie in volumul Madlena http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/aurora-liiceanu-povesteste-despre-o-minunata-prietenie-in-volumul-madlena-.html <div>Pentru unii dintre noi, trecutul este un &#355;inut str&#259;in. Pentru al&#355;ii, e mereu aproape &ndash; un cuv&icirc;nt, un gest, o imagine pot re&icirc;nvia, asemenea madlenei lui Proust, &icirc;nt&icirc;mpl&#259;ri sau senza&#355;ii de demult.</div> <div>&nbsp;</div> <div>O carte o face pe Aurora Liiceanu s&#259;-&#351;i aminteasc&#259; minunatele veri petrecute la Vama Veche &icirc;mpreun&#259; cu prietena ei Pusi Cocea. Ele s&icirc;nt complet diferite: una provine dintr-o familie aristocratic&#259;, cu o istorie tumultuoas&#259;, din care fac parte personalit&#259;&#355;i ca Petru Comarnescu sau N.D. Cocea, cealalt&#259; este fiica unui apreciat profesor de matematic&#259;; una are ochi alba&#351;tri &#351;i o siluet&#259; voluptuoas&#259;, cealalt&#259; e micu&#355;&#259; &#351;i delicat&#259;; una &icirc;&#351;i cre&#351;te cu deta&#351;are cei trei copii mulatri, cealalt&#259; e mereu &icirc;ngrijorat&#259; pentru b&#259;ie&#355;elul ei blond. Le leag&#259; &icirc;ns&#259; o profund&#259; afec&#355;iune, care &icirc;i va uni peste ani &#351;i pe copiii lor. </div> <div>&nbsp;</div> <div>Despre verile fericite, despre un tablou care schimb&#259; vie&#355;i, despre destine zbuciumate, dar &#351;i despre o minunat&#259; prietenie poveste&#351;te Aurora Liiceanu &ndash; completat&#259; de Nayla, fiica lui Pusi &ndash; &icirc;n noul s&#259;u volum, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/madlena-6336/">Madlena</a></em>, ap&#259;rut la Editura Polirom, &icirc;n <a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/seria-de-autor-aurora-liiceanu/">seria de autor dedicat&#259;</a>.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Fragment din volum: <em>Tat&#259;l meu, afl&icirc;nd c&#259; s&icirc;nt prieten&#259; cu Pusi, cum am spus, m-a &icirc;ntrebat ce apropieri exist&#259; &icirc;ntre mine &#351;i ea, fiindc&#259; nu vedea potriviri &icirc;ntre noi, ea era din lumea artistic&#259;. Nu mi-au pl&#259;cut vorbele lui. I-am r&#259;spuns sec cam a&#351;a : &bdquo;Ea este o versiune imposibil&#259; a mea, eu nu a&#351; putea fi niciodat&#259; ca ea, nici s&#259; fac &#351;i s&#259; g&icirc;ndesc ca ea, &#351;i pentru asta, pentru c&#259; este at&icirc;t de diferit&#259; de mine, o admir, &icirc;mi place de ea, &icirc;mi place compania ei&ldquo;.</em></div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Din cuprins: </strong>M&#259;rgele &#351;i madlene <strong>&bull;</strong> La piaza rea, Stoiana <strong>&bull;</strong> &Icirc;n alt&#259; lume s&icirc;nt alte reguli <strong>&bull;</strong> &#350;ase &icirc;ntr-o camer&#259; <strong>&bull;</strong> Vorbe r&#259;zle&#355;e din amintirile mele &#351;i ale altora</div> <div>&nbsp;</div> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/liiceanu-aurora/">Aurora Liiceanu</a></strong>, doctor &icirc;n psihologie, a lucrat &icirc;n cercetare &#351;i a predat psihologie la diferite universit&#259;&#355;i din Bucure&#351;ti, dar &#351;i la UQAM (Canada) sau EHESS (Fran&#355;a). &Icirc;n prezent, este cercet&#259;tor senior la Institutul de Filosofie &#351;i Psihologie &bdquo;Constantin R&#259;dulescu-Motru&rdquo; din cadrul Academiei Rom&acirc;ne. De aceea&#351;i autoare, la Editura Polirom au mai ap&#259;rut: <em>R&#259;nile memoriei. Nuc&#351;oara &#351;i rezisten&#355;a din mun&#355;i</em> (2003, 2012), <em>Prin perdea</em> (2009, 2012), <em>Rendez-vous cu lumea</em> (2010, 2012), <em>Patru femei, patru pove&#351;ti</em> (2010, 2011), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/la-taifas-editia-2016--6171/">La taifas</a></em> (2010, 2012, 2016), <em>Via&#355;a nu-i croit&#259; dup&#259; calapod</em> (2011), <em>Cuvinte &icirc;ncruci&#351;ate</em> (2012), <em>Supuse sau rebele. Dou&#259; versiuni ale feminit&#259;&#355;ii</em> (2013),<a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/legaturi-de-singe-povestea-ioane-5057/"><em>Leg&#259;turi de s&icirc;nge. Povestea Ioanei</em></a> (2013), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/soacre-si-nurori-la-cine-este-cheia-5345/">Soacre &#351;i nurori. La cine este cheia?</a></em> (2014), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/valurile-smintelile-pacatele-psihologiile-romanilo-5667/">Valurile, smintelile, p&#259;catele. Psihologiile rom&acirc;nilor</a></em> (2015), <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/nici-alb-nici-negru-radiografia-unui-sat-romanesc-1948-199-5719/"><em>Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat rom&acirc;nesc</em> <em>(1948-1998)</em></a> (2015), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/dragostea-cea-veche-iti-sopteste-la-ureche-primele-iubiri--editia-2016-6170/">Dragostea cea veche &icirc;&#355;i &#351;opte&#351;te la ureche. Primele iubiri</a></em> (2015, 2016) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ea-si-el-biografia-unei-relatii-editie-noua-6222/">Ea &#351;i El. Biografia unei rela&#355;ii</a></em> (2016). 03/04/2017 Lansari Premiul pentru proza al Radio Romania Cultural, editia 2017: Viata fictiunii dupa o revolutie, de Radu Cosasu http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/premiul-pentru-proza-al-radio-romania-cultural-editia-2017:-viata-fictiunii-dupa-o-revolutie-de-radu-cosasu.html <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/viata-fictiunii-dupa-o-revolutie-6000/">Via&#355;a fic&#355;iunii dup&#259; o revolu&#355;ie</a></em>, cel mai recent titlu semnat de Radu Cosa&#351;u, ap&#259;rut &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Fiction Ltd.&rdquo; a Editurii Polirom, &#351;i &icirc;n edi&#355;ie <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/viata-fictiunii-dupa-o-revolutie-6000/">digital&#259;</a>, este c&icirc;&#351;tig&#259;torul Premiul pentru proz&#259; al Radio Rom&acirc;nia Cultural, edi&#539;ia 2017. <br /> <br /> Premiul i-a fost &icirc;nm&icirc;nat autorului luni, 20 martie, &icirc;n cadrul festivit&#259;&#355;ii de premiere ce a avut loc pe scena Teatrului Odeon. <br /> <br /> &Icirc;ntr-o Rom&acirc;nie &icirc;n tranzi&#355;ie, Radu Cosa&#351;u poart&#259; un dialog epistolar cu fiul s&#259;u inexistent emigrat &icirc;n Groenlanda. Discut&#259; despre filme, literatur&#259;, politic&#259;, ghe&#355;arii topi&#355;i de &icirc;nc&#259;lzirea global&#259;, dar &#351;i despre momente dureroase care au dezbinat familia &#351;i a c&#259;ror amintire continu&#259; s&#259;-i b&icirc;ntuie. Printre scrisorile lor se insinueaz&#259; cele ale mamei inexistente, ale unor prieteni (reali sau nu) &#351;i chiar ale unor necunoscu&#355;i care vor s&#259; fac&#259; preciz&#259;ri sau ad&#259;ugiri. <br /> <br /> Toate acestea s&icirc;nt un preambul pentru a doua parte a c&#259;r&#355;ii, inedit&#259;, &icirc;n care Radu Cosa&#351;u redevine Oscar Rohrlich, destinatarul unei colec&#355;ii de scrisori de la Artur Reznicek, fostul &#351;ef al cenzurii din Rom&acirc;nia. Cenzorul, pensionar, este st&icirc;rnit de un articol despre el semnat Oscar Rohrlich &#351;i simte nevoia s&#259; &icirc;nceap&#259; o coresponden&#355;&#259; cu &bdquo;cel care de patruzeci de ani &icirc;ncearc&#259; s&#259;-l sugrume pe scriitorul Radu Cosa&#351;u din Bucure&#351;ti &#351;i nu izbute&#351;te&rdquo;. Via&#355;a sa se &icirc;nv&icirc;rte &icirc;n jurul fiicei care a &icirc;mbr&#259;&#355;i&#351;at &icirc;ntru totul capitalismul, al bunului s&#259;u prieten, fost adjunct la cenzur&#259;, acum bolnav, &#351;i... al lui Oscar Rohrlich, care nu &icirc;l ur&#259;&#351;te &#351;i pe care nu poate s&#259;-l urasc&#259;, iar confesiunile pe care le pune pe h&icirc;rtie penduleaz&#259; &icirc;ntre autocritic&#259; &#351;i disculpare, acuze f&#259;&#355;i&#351;e &#351;i resemnare. <br /> <br /> Tragedia, misterul, autoironia &#351;i umorul subtil, cu care Radu Cosa&#351;u &#351;i-a obi&#351;nuit cititorii, s&icirc;nt nelipsite din <em>Via&#355;a fic&#355;iunii dup&#259; o revolu&#355;ie</em>, o carte ca un pansament pentru rana r&#259;mas&#259; deschis&#259; pe tot parcursul anilor de supravie&#355;uiri. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/cosasu-radu/">Radu Cosa&#351;u</a></strong> este unul dintre cei mai aprecia&#355;i scriitori rom&acirc;ni contemporani. &Icirc;n perioada 1973-1989 a publicat un ciclu de nuvele (&icirc;n &#351;ase volume) intitulat <em>Supravie&#355;uiri</em> (Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;) &#351;i inspirat din experien&#355;a sa politic&#259; &#351;i literar&#259;, pus sub semnul unei consecvente autocritici duse p&icirc;n&#259; la autoironie. Dup&#259; 1989, aceste <em>Supravie&#355;uiri</em>, f&#259;r&#259; modific&#259;ri oportuniste, la zi, au fost montate &icirc;ntr-o ordine cronologic&#259;, permi&#355;&icirc;nd o nou&#259; lectur&#259;, &icirc;n sensul clasic al unei &bdquo;educa&#355;ii sentimentale&rdquo;, precum &#351;i &icirc;n cel postmodern al autofic&#355;iunii. Din 1997 semneaz&#259; o rubric&#259; s&#259;pt&#259;m&icirc;nal&#259; &icirc;n <em>Gazeta Sporturilor</em>. &Icirc;n 2007 a primit din partea Uniunii Scriitorilor Premiul Na&#355;ional pentru Literatur&#259;. La Editura Polirom au mai ap&#259;rut:<em> Opere I. Maimu&#355;ele personale &bull; Pove&#351;ti pentru a-mi &icirc;mbl&icirc;nzi iubita &bull; Al&#355;i doi ani pe un bloc de ghea&#355;&#259;</em> (2008), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/opere-ii-o-vietuire-cu-stan-si-bran-sonatin-3440/">Opere II. O vie&#355;uire cu Stan &#351;i Bran &bull; Sonatine</a></em> (2009), <em>Opere III. Cinci ani cu Belphegor &bull; M&#259;tu&#351;ile din Tel Aviv</em> (2009), <em>Opere IV. Supravie&#355;uirile: 1. R&#259;m&#259;&#351;i&#355;ele mic-burgheze &bull; 2. Armata mea de cavalerie</em> (2011), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/opere-v-supravietuirile-3-logic-4982/">Opere V. Supravie&#355;uirile: 3. Logica</a></em> (2013) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/opere-vi-supravietuirile:-4-pe-vremea-cind-nu-ma-gindeam-la-moarte-5-gargauni-5572/">Opere VI. Supravie&#355;uirile: 4. Pe vremea c&icirc;nd nu m&#259; g&icirc;ndeam la moarte &bull; 5. G&#259;rg&#259;unii</a></em> (2014). 22/03/2017 Lansari Odiseea capitanului Cousteau, de Alexandru Marinescu, o calatorie pe urmele celebrului explorator http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/odiseea-capitanului-cousteau-de-alexandru-marinescu-o-calatorie-pe-urmele-celebrului-explorator.html Atras &icirc;nc&#259; din adolescen&#355;&#259; de mare, Jacques-Yves Cousteau s-a &icirc;nscris la Academia Naval&#259; din Brest. A&#351;a &icirc;ncepe povestea celui care avea s&#259; devin&#259; unul dintre cei mai mari oceanologi ai lumii. <br /> <br /> Dup&#259; ce l-a &icirc;nt&icirc;lnit pe Philippe Tailliez, Cousteau a f&#259;cut primele scufund&#259;ri &#351;i drumul i s-a deschis larg spre realizarea celui mai mare vis al s&#259;u: s&#259; cutreiere &#351;i s&#259; exploreze oceanele lumii. Visul i s-a &icirc;mplinit c&icirc;nd a ajuns la comanda navei <em>Calypso</em>, la bordul c&#259;reia, vreme de patru decenii, a str&#259;b&#259;tut imensul continent albastru. A sim&#355;it tot timpul nevoia s&#259; afle mai mult, s&#259; &icirc;mbun&#259;t&#259;&#355;easc&#259; metode &#351;i tehnici &#351;i s&#259; le &icirc;mp&#259;rt&#259;&#351;easc&#259;, iar din expedi&#355;iile sale au rezultat mii de ore de film&#259;ri &icirc;n ad&icirc;ncuri. <br /> <br /> Din ghe&#355;urile Antarcticii p&icirc;n&#259; &icirc;n Marea Ro&#351;ie, Marea Caraibilor &#351;i Marea Mediteran&#259;, <em>Odiseea c&#259;pitanului Cousteau</em> ne poart&#259; &icirc;ntr-o c&#259;l&#259;torie fascinant&#259; pe urmele celebrului explorator, mereu dornic s&#259; se av&icirc;nte &icirc;n necunoscut. <br /> <br /> <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/odiseea-capitanului-cousteau-6317/">Odiseea c&#259;pitanului Cousteau</a></em>, de Alexandru Marinescu, a ap&#259;rut recent &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Hexagon. Cartea de c&#259;l&#259;torie&rdquo; a Editurii Polirom, &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;. <br /> <br /> Din cuprins: <br /> Jacques-Yves Cousteau semneaz&#259; actul de na&#351;tere al scafandrului autonom &bull; Misterele f&icirc;nt&icirc;nii din Vaucluse &bull; O nav&#259; numit&#259; <em>Calypso</em> &bull; Filmul subacvatic &#351;i vedetele sale &bull; C&#259;l&#259;torie la cap&#259;tul lumii &bull; Explorarea marilor fluvii &bull; <em>Alcyone</em>, fiica v&icirc;ntului &bull; Sf&icirc;r&#351;itul unei nave legendare &bull; Povara mo&#351;tenirii <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/marinescu-alexandru/">Alexandru Marinescu</a></strong> (n. 1936) este biolog, oceanolog, istoric al &#351;tiin&#355;elor, muzeolog. A fost &#351;ef de sec&#355;ie la Muzeul Na&#355;ional de Istorie Natural&#259; &bdquo;Gr. Antipa&rdquo;, pre&#351;edinte al Comitetului Na&#355;ional Rom&acirc;n al Consiliului Interna&#355;ional al Muzeelor, vicepre&#351;edinte al Comitetului pentru Istoria &#351;i Filozofia &#350;tiin&#355;ei &#351;i Tehnicii al Academiei Rom&acirc;ne. De 45 de ani colaboreaz&#259; la emisiunea &bdquo;Teleenciclopedia&rdquo; a Televiziunii Rom&acirc;ne. A primit numeroase premii, a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural, &icirc;n grad de ofi&#355;er. A participat la expedi&#355;ii &icirc;n Oceanul Pacific (insulele indoneziene), &icirc;n Marea Mediteran&#259; &#351;i pe fluviul Saint-Laurent. A publicat 18 c&#259;r&#355;i, articole &#351;tiin&#355;ifice &#351;i de popularizare a &#351;tiin&#355;ei. A editat jurnalul antarctic inedit al lui Emil Racovi&#355;&#259;. Dintre volumele sale, amintim <em>Cuceritori ai ad&icirc;ncurilor. Jacques-Yves Cousteau</em> (1980), <em>O expedi&#355;ie numit&#259; Belgica</em> (1991), <em>Emil Racovi&#355;&#259; &#351;i expedi&#355;ia &bdquo;Belgica&rdquo;</em> (1998), <em>Jacques-Yves Cousteau, amiralul ad&icirc;ncurilor</em> (1999), <em>Umbra cornului de rinocer. Despre animale cu dragoste</em> (2008). 21/03/2017 Lansari Evenimente Polirom sub egida Salonului de Carte Bookfest Timisoara, editia a VI-a http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/evenimente-polirom-sub-egida-salonului-de-carte-bookfest-timisoara-editia-a-vi-a.html <div> <div><strong><em>Evenimente ce vor avea loc la Libr&#259;ria La Dou&#259; Bufni&#539;e&nbsp;(Pia&#539;a Unirii 11)</em></strong></div> <div><strong><em></em></strong></div> <div>&bull; Sear&#259; dedicat&#259; scriitorului Gheorghe Cr&#259;ciun, la Timi&#537;oara</div> <div><br /> Joi, 6 aprilie, ora 18.00<br /> <em>Imagini, litere &#537;i documente de c&#259;l&#259;torie</em> &#537;i <em>Doi &icirc;ntr-o carte (f&#259;r&#259; a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu &#537;i Mircea Nedelciu</em>, edi&#539;ii &icirc;ngrijite de Carmen Mu&#537;at &#537;i Oana Cr&#259;ciun<br /> Invita&#539;i: Carmen Mu&#537;at, Viorel Marineasa, Vasile Popovici &#537;i Daniel Vighi<br /> <br /> </div> <div><strong>&bull; Biblioteca Polirom. Povestea din spatele c&#259;r&#539;ii</strong></div> <div>Vineri, 7 aprilie 2017, ora 18.30</div> <div>&nbsp;</div> <div>Vorbesc: Bogdan-Alexandru St&#259;nescu, Dan Croitoru, Radu Pavel Gheo</div> <div>Modereaz&#259;: Adriana Babe&#539;i</div> <div>&nbsp;</div> <div>Se prezint&#259;: </div> <div><em>Focul viu. Poeme vechi si noi (1975-2010)</em>, Edward Hirsch, traducere de Bogdan-Alexandru St&#259;nescu</div> <div><em>Coaj&#259; de Nuc&#259;</em>, Ian McEwan, traducere de Dan Croitoru</div> <div><em>B&#259;rbatul care nu voia s&#259; se dea jos din pat</em>, David Lodge, traducere de Radu Paraschivescu&nbsp;</div> <div><br /> &bull; <strong>Polirom Junior la Bufni&#539;e. Copiii recomand&#259;</strong><br /> S&acirc;mb&#259;t&#259;, 8 aprilie, ora 16.00 <br /> <br /> Despre Polirom Junior: Bogdan-Alexandru St&#259;nescu, coordonatorul colec&#539;iei</div> <div><br /> Copiii recomand&#259;: <br /> <em>Copacul minciunilor</em> de Frances Hardinge: Daria Percec <br /> <em>Momo</em> de Michael Ende: Alex Simion<br /> <em>Feti&#539;a c&#259;reia nu-i pl&#259;cea numele</em> s&#259;u de Elif Shafak: Eric Br&icirc;ndu&#537;escu</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong><em>Evenimente</em></strong><strong><em> ce vor avea loc </em></strong><strong><em>la Centrul Regional de Afaceri CRAFT Timi&#351;oara (Sala Polivalent&#259;)</em></strong><strong><br /> Duminic&#259;, 9 aprilie</strong><br /> <strong>ora 13.00</strong><br /> Sorin Mitu, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/de-la-burebista-la-iohannis-istorii-analize-satir-6286/"><em>De la Burebista la Iohannis. Istorii, analize, satire</em><br /> </a>Lansare de carte &#537;i &#537;edin&#539;&#259; de autografe<strong><br /> </strong>Invita&#539;i: Vasile Docea, Adrian &#536;erban<br /> <br /> <strong>ora 13.30</strong><br /> Radu Pavel Gheo, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/disco-titanic-6207/"><em>Disco Titanic</em><br /> </a>Lansare de carte &#537;i &#537;edin&#539;&#259; de autografe<br /> Invita&#539;i: Adriana Babe&#539;i, Bogdan-Alexandru St&#259;nescu<br /> <br /> <strong>ora 14.00</strong><br /> &Icirc;nt&icirc;lnire cu Aurora Liiceanu: <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/madlena-6336/">Madlena</a></em><br /> Lansare de carte &#537;i &#537;edin&#539;&#259; de autografe<em> </em><br /> Invita&#539;i: Adriana Babe&#539;i, Adrian &#536;erban<br /> <br /> <strong>ora 15.00</strong><br /> &Icirc;nt&icirc;lnire cu Cristian Tudor Popescu: <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/viata-si-opera-6239/"><em>Via&#539;a &#537;i Opera</em></a><br /> Lansare de carte &#537;i &#537;edin&#539;&#259; de autografe<br /> Invita&#539;i: Robert &#536;erban, Adrian &#536;erban<br /> <br /> <strong>ora 16.00</strong><br /> Adrian Georgescu,<em> <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/exitus-6307/">Exitus</a></em><br /> Lansare de carte &#537;i &#537;edin&#539;&#259; de autografe<br /> Invita&#539;i: Tudor Cre&#355;u, Bogdan-Alexandru St&#259;nescu<br /> <br /> <strong>ora 16.30</strong><br /> Robert &#536;erban (coord.), <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/scriitori-la-politie-6178/"><em>Scriitori la poli&#539;ie</em><br /> </a>Lansare de carte &#537;i &#537;edin&#539;&#259; de autografe<br /> Invita&#539;i: Dan Croitoru, Robert &#536;erban<br /> <br /> </div> </div> <div>&Icirc;n perioada 6-9 aprilie 2017, va avea loc cea de-a VI-a edi&#355;ie a Salonului de Carte Bookfest Timi&#351;oara, ce se va desf&#259;&#351;ura la Centrul Regional de Afaceri CRAFT Timi&#351;oara (Sala Polivalent&#259;) &#351;i va cuprinde lans&#259;ri de carte, proiec&#355;ie de film &#351;i &icirc;nt&icirc;lniri cu importan&#355;i autori contemporani.</div> <p>Editura Polirom va fi prezent&#259; la aceast&#259; nou&#259; edi&#355;ie a Bookfest Timi&#351;oara cu peste 500 de titluri publicate &icirc;n perioada 2016-2017, cu reduceri de 25% &#351;i cu un impresionant program de evenimente, aduc&icirc;nd &icirc;n fa&#355;a cititorilor timi&#351;oreni nume precum: Aurora Liiceanu, Cristian Tudor Popescu, Sorin Mitu, Radu Pavel Gheo, Robert &#350;erban &#351;i Adrian Georgescu. Nu vor lipsi nout&#259;&#355;ile din cele mai apreciate colec&#355;ii de pe pia&#355;a de carte autohton&#259;: Biblioteca Polirom, Ego. Proz&#259;, Junior, Top 10 +, Hexagon etc.</p> 16/03/2017 Lansari Un nou roman de Simona Antonescu, la Polirom: Hanul lui Manuc http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/un-nou-roman-de-simona-antonescu-la-polirom:-hanul-lui-manuc.html <p><strong>Simona Antonescu este autoarea romanului <em>Fotograful Cur&#355;ii Regale</em> &ndash; romanul c&icirc;&#351;tig&#259;tor al Concursului de Debut al Editurii Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, edi&#355;ia 2014, &#351;i al Premiului de Debut al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia.</strong> <br /> <br /> Un nou roman semnat de Simona Antonescu, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/hanul-lui-manuc-6315/">Hanul lui Manuc</a></em>, a ap&#259;rut &icirc;n aceast&#259; s&#259;pt&#259;m&acirc;n&#259; &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/fiction-ltd/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Fiction Ltd</a>.&rdquo; a Editurii Polirom, &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;. <br /> <br /> Al treilea roman al Simonei Antonescu ne poart&#259; cu dou&#259; veacuri &icirc;n urm&#259;, &icirc;n Principatele Rom&acirc;ne. De data aceasta, remitizarea istoriei nu doar &icirc;nsufle&#355;e&#351;te destine individuale, ci d&#259; via&#355;&#259; &#351;i tensiune unor evenimente cruciale de mult arhivate. Aceast&#259; c&#259;l&#259;torie de &#351;ase ani &icirc;n perioada r&#259;zboiului ruso-turc, terminat cu pierderea Basarabiei, este o autentic&#259; evadare &icirc;n trecut. </p> <p>Pe mo&#351;iile &#354;&#259;rii Rom&acirc;ne&#351;ti, gr&icirc;narul marilor imperii, sau &icirc;n b&#259;t&#259;lii pe mare &#351;i pe uscat, pe uli&#355;ele t&icirc;rgului Bucure&#351;tilor, traversate de picioare descul&#355;e &#351;i taine de palat, sau la Constantinopole, &icirc;n serai &#351;i catacombe, printre intrigi &#351;i capete t&#259;iate, istoria &icirc;&#351;i urmeaz&#259; cursul. <br /> <em>Hanul lui Manuc</em>, la fel ca primele romane ale Simonei Antonescu &ndash; <em>Fotograful Cur&#355;ii Regale</em> &#351;i <em>Darul lui Serafim</em> &ndash;, se situeaz&#259; sub aceea&#351;i inscrip&#355;ie heraldic&#259;: Dac&#259; nu revezi trecutul, nu vezi prezentul &#351;i nu prevezi viitorul. <br /> <br /> &bdquo;&Icirc;&#355;i voi ar&#259;ta lucrurile, a&#351;a cum au fost ele. <br /> &Icirc;i voi chema pe to&#355;i &icirc;n jurul t&#259;u. Vei sim&#355;i mirosul prafului de pu&#351;c&#259; &#351;i vei auzi chiotele s&#259;rb&#259;torii de Armindeni. Vei &icirc;nghe&#355;a de frig pe c&icirc;mpurile de lupt&#259; &#351;i te vei topi de ar&#351;i&#355;&#259; la vremea seceri&#351;ului, pe mo&#351;iile boierilor S&#259;m&#259;rghiteni. <br /> Te voi trimite c&#259;lare p&icirc;n&#259; dincolo de serhatul Giurgiului, cu solie de tain&#259; de la Manuc. <br /> Vei gusta de-a valma pl&#259;cinte oltene&#351;ti &#351;i sugiucuri turce&#351;ti, vei respira praful drumului ridicat de caravanele cu gr&icirc;u &#351;i-&#355;i vei sc&#259;pa via&#355;a &icirc;n pivni&#355;a culei b&#259;tr&icirc;ne&#351;ti ori &icirc;n apele Dun&#259;rii. <br /> Vei a&#351;eza piatra de temelie a Hanului lui Manuc al&#259;turi de me&#351;terii bra&#351;oveni &#351;i vei ap&#259;ra apoi &#351;antierul cu pre&#355;ul vie&#355;ii, &icirc;n noaptea plin&#259; de spaime &#351;i speran&#355;e a intr&#259;rii Armatei Dun&#259;rene &icirc;n Bucure&#351;ti. <br /> &Icirc;n jurul t&#259;u vor dansa cad&icirc;ne cu v&#259;luri de m&#259;tase &#351;i fete din b&#259;r&#259;ganurile &#354;&#259;rii Rom&acirc;ne&#351;ti, &icirc;n vreme ce din dep&#259;rtare va r&#259;suna clocot de lupt&#259;. <br /> Vei iubi. <br /> Vei du&#351;m&#259;ni. <br /> Vei p&#259;c&#259;tui &#351;i te vei ierta.<br /> Vei ie&#351;i din toate acestea obosit, tulburat, schimbat. <br /> Vino cu mine!&rdquo; (Simona Antonescu) </p> <p><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/antonescu-simona/">Simona Antonescu</a></strong> s-a n&#259;scut la Gala&#355;i &icirc;n anul 1969 &#351;i a copil&#259;rit &icirc;n localitatea &#354;intea (jude&#355;ul Prahova). Dup&#259; absolvirea Liceului &bdquo;Constantin Dobrogeanu-Gherea&rdquo; (actualul Colegiu Na&#355;ional &bdquo;Nichita St&#259;nescu&rdquo;) din Ploie&#351;ti, a urmat cursurile Facult&#259;&#355;ii de Chimie din cadrul Institutului Politehnic Bucure&#351;ti. <br /> A debutat &icirc;n anul 2015 cu <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fotograful-curtii-regale-editie-de-buzunar--6149/">Fotograful Cur&#355;ii Regale</a></em> &ndash; romanul c&icirc;&#351;tig&#259;tor al Concursului de Debut al Editurii Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, edi&#355;ia 2014, &#351;i al Premiului de Debut al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. Romanul a devenit &icirc;n scurt timp bestseller &#351;i a fost reeditat &icirc;n 2016 &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Top 10+&rdquo; a Editurii Polirom. &Icirc;n anul 2016 Simona Antonescu a publicat la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; al doilea roman al s&#259;u, <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/darul-lui-serafim-447/">Darul lui Serafim</a></em>. </p> 15/03/2017 Lansari Rezultatele Concursului de Debut al Editurii POLIROM, 2017 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/rezultatele-concursului-de-debut-al-editurii-polirom-2017.html <div><span>La Concursul de Debut al Editurii Polirom, edi&#355;ia 2017, au fost depuse 195 de manuscrise, la urm&#259;toarele sec&#355;iuni: PROZ&#258; &ndash; 122 de manuscrise,&nbsp;POEZIE &ndash; 73 de manuscrise.<br /> <br /> </span></div> <div>Premiul de Debut&nbsp;la sec&#355;iunea POEZIE nu s-a acordat.</div> <div>Premiul de Debut&nbsp;la sec&#355;iunea PROZ&#258; a revenit romanului <em>Downshifting. </em><em>Un</em><em> pas </em><em>&icirc;</em><em>napoi&nbsp;</em>de Alexandru Done.<br /> <br /> </div> <div><strong>Alexandru Done</strong>&nbsp;s-a n&#259;scut pe 1 aprilie 1974, &icirc;n Bucure&#351;ti. Este absolvent al&nbsp;Universit&#259;&#355;ii de Arte Bucure&#351;ti, sec&#355;ia Grafic&#259;. Este artist vizual &#351;i senior art director pentru proiecte de comunicare vizual&#259;. Romanul&nbsp;<em>Downshifting. Un pas &icirc;napoi</em>&nbsp;este c&icirc;&#351;tig&#259;torul Concursului de Debut al Editurii Polirom, fiind selectat din 122 de manuscrise participante.<br /> <br /> </div> <div>Atunci c&icirc;nd timpul t&#259;u &icirc;ncepe s&#259; apar&#355;in&#259; doar celorlal&#355;i, iar diminea&#355;a nu mai &icirc;nseamn&#259; o nou&#259; zi, c&icirc;nd existen&#355;a ta devine o simpl&#259; list&#259; cu termene de plat&#259; &#351;i o continu&#259; alergare &icirc;ntr-o curs&#259; f&#259;r&#259; &icirc;nving&#259;tori, iar micile sau marile tale idealuri r&#259;m&icirc;n din ce &icirc;n ce mai &icirc;n urm&#259;, trebuie s&#259; &icirc;ncetine&#351;ti, s&#259; schimbi viteza &#351;i direc&#355;ia. Adic&#259;, <em>Downshifting</em>! Cu alte cuvinte, rabelaisian, s&#259; faci ce-&#355;i place.<br /> <br /> </div> <div>Povestea lui Mihai &icirc;ncepe printr-o demisie &#351;i continu&#259; printr-un &#351;ir de evenimente &#351;i coinciden&#355;e extraordinare, care aduc la un loc, sub spectrul lui Mircea Eliade, trei puncte de pe harta lumii: Bucure&#351;ti, Chicago &#351;i localitatea Buzescu. &Icirc;ntr-un v&icirc;rtej ame&#355;itor, caruselul &icirc;nt&icirc;mpl&#259;rilor &icirc;nghite felii generoase de via&#355;&#259; cotidian&#259; dintr-o Rom&acirc;nie a tuturor posibilit&#259;&#355;ilor.<br /> <br /> </div> De&#351;i este un debut, <em>Downshifting. Un pas &icirc;napoi</em> este un roman scris cu m&icirc;n&#259; sigur&#259;, cu imagina&#355;ie debordant&#259; &#351;i ingeniozitate, autorul realiz&icirc;nd o construc&#355;ie romanesc&#259; f&#259;r&#259; fisuri. 14/03/2017 Lansari Silence, ecranizarea romanului omonim al lui Shusaku Endo, in cinematografele din Romania http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/silence-ecranizarea-romanului-omonim-al-lui-shusaku-endo-in-cinematografele-din-romania.html <div>&bdquo;<span>Silence</span>&rdquo;, mult-a&#537;teptatul&nbsp;film&nbsp;despre credin&#355;&#259; &#351;i religie al reputatului regizor&nbsp;Martin Scorsese &ndash;&nbsp;nominalizat la&nbsp;Oscar&nbsp;2017 pentru Cea mai bun&#259; imagine (semnat&#259; de&nbsp;Rodrigo Prieto) &ndash; , intr&#259; &icirc;n cinematografele noastre din data de 17 martie 2017.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Scenariul filmului &ndash; &icirc;n distribu&#539;ia c&#259;ruia se reg&#259;sesc nume precum Liam Neeson, Andrew Garfield sau Adam Driver &ndash; este scris de Scorsese &icirc;mpreun&#259; cu Jay Cocks &#351;i are la baz&#259; romanul omonim semnat de scriitorul japonez Shusaku Endo, ap&#259;rut la Polirom &icirc;n dou&#259; edi&#539;ii (colec&#539;ia &bdquo;Biblioteca Polirom&rdquo; 2008, 2014), traducere de Florentina Toma, volum disponibil &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;.</div> <div>Mai multe detalii despre film, <a href="http://www.imdb.com/title/tt0490215/">aici</a>.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>O carte despre credin&#355;&#259; &#351;i &icirc;ndoial&#259;, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/tacere-5391/">T&#259;cere</a></em> descrie persecu&#355;iile la care erau supu&#351;i cre&#351;tinii &icirc;n Japonia secolului al XVII-lea, &icirc;n timpul shogunatului Tokugawa. Trimis s&#259; verifice zvonurile despre apostazia mentorului s&#259;u, Crist&oacute;v&atilde;o Ferreira, unul dintre cei mai de seam&#259; membri ai misiunii iezuite din Japonia, preotul Sebastian Rodrigues descoper&#259; &icirc;n aceast&#259; &#355;ar&#259; mai multe comunit&#259;&#355;i clandestine de cre&#351;tini. Asist&icirc;nd neputincios la martiriul acestora, Rodrigues &icirc;&#351;i vede propria credin&#355;&#259; pus&#259; la &icirc;ncercare &#351;i &icirc;ncepe s&#259; se &icirc;ndoiasc&#259; de un Dumnezeu care r&#259;spunde la suferin&#355;ele credincio&#351;ilor s&#259;i doar printr-o t&#259;cere indiferent&#259;. V&icirc;ndut la r&icirc;ndul lui autorit&#259;&#355;ilor, supus la torturi cumplite &#351;i silit s&#259; se dezic&#259; de credin&#355;a sa, Rodrigues are con&#351;tiin&#355;a dureroas&#259; a e&#351;ecului, dar &#351;i revela&#355;ia faptului c&#259; Dumnezeu este prezent &icirc;ntotdeauna, chiar &#351;i &icirc;n t&#259;cere.<br /> <br /> </div> <div>&bdquo;O oper&#259; remarcabil&#259;: sumbr&#259;, delicat&#259; &#351;i uluitor de empatic&#259;.&rdquo; (John Updike)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;<em>T&#259;cere</em> este o capodoper&#259;, o dram&#259; lucid&#259; &#351;i elegant&#259;.&rdquo; (<em>The New York Times Review of Books</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Cel mai bun roman al lui Endo... O carte splendid&#259; &#351;i tulbur&#259;-toare, care i-a adus un prestigios premiu literar &icirc;n Japonia &#351;i a fost tradus&#259; &icirc;n numeroase limbi.&rdquo; (<em>Times Literary Supplement</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;<em>T&#259;cere</em> este unul dintre cele mai frumoase romane istorice scrise vreodat&#259;... Pur &#351;i simplu f&#259;r&#259; cusur.&rdquo; (<em>The Washington Post</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/endo-shusaku/">Shusaku Endo</a> </strong>s-a n&#259;scut &icirc;n 1923 la Tokio. Dup&#259; ce &#351;i-a luat licen&#355;a &icirc;n literatur&#259; francez&#259; la Universitatea Keio, a studiat c&icirc;&#355;iva ani la Londra. La &icirc;ntoarcerea &icirc;n Japonia a debutat ca prozator cu <em>Omul alb</em> (1955), distins cu Premiul Akutagawa. Doi ani mai t&icirc;rziu i-a ap&#259;rut romanul <em>Marea &#351;i otrava</em>, urmat, &icirc;n 1959, de <em>Un idiot minunat</em> (Polirom, 2004), care-i aduce &#351;i faima de excelent scriitor satiric. Urm&#259;torul roman, <em>T&#259;cere</em>, publicat &icirc;n 1966, este r&#259;spl&#259;tit cu elogiile criticii, Graham Greene declar&icirc;ndu-l pe Shusaku Endo unul dintre cei mai buni romancieri pe care i-a citit vreodat&#259;. &Icirc;n 1982 i se decerneaz&#259; Premiul Noma pentru <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/samuraiul-5270/">Samuraiul</a></em> (Polirom, 2006, 2014), iar &icirc;n 1986 apare romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/scandalul-5951/">Scandalul</a></em> (Polirom, 2009). Shusaku Endo este, de asemenea, autorul mai multor volume de eseuri &#351;i de povestiri. C&#259;r&#355;ile sale, traduse &icirc;n numeroase limbi, i-au adus recunoa&#351;terea interna&#355;ional&#259; &#351;i au fost distinse cu cele mai importante premii literare japoneze: Premiul Akutagawa, Premiul Cultural Mainichi, Premiul Shincho, Premiul Tanizaki. A &icirc;ncetat din via&#355;&#259; &icirc;n anul 1996. 09/03/2017 Lansari Romanul Amortire, de Florin Lazarescu, va aparea in limba germana http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/romanul-amortire-de-florin-lazarescu-va-aparea-in-limba-germana.html <div>Cel mai recent roman semnat de Florin L&#259;z&#259;rescu, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/amortire-4976/"><em>Amor&#355;ire</em></a>, publicat &icirc;n 2013 la Editura Polirom, va ap&#259;rea &icirc;n 2018 la editura austriac&#259; Wieser, &icirc;n traducerea lui Jan Cornelius.&nbsp;</div> <div>&nbsp;</div> <div>&Icirc;n decembrie 2014, romanul <em>Amor&#355;ire</em> a ap&#259;rut &icirc;n traducere &icirc;n limba chinez&#259;, &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;21st Century Best Foreign Novel of the Year Award&rdquo; a editurii People's Literature Publishing House Co., Ltd., din Beijing. Editura este specializat&#259; &icirc;n publicarea de c&#259;r&#355;i de literatur&#259; (clasic&#259;, contemporan&#259;, autohton&#259;, str&#259;in&#259; etc.) &#351;i a publicat p&icirc;n&#259; acum titluri semnate de autori importan&#355;i din &icirc;ntreaga lume: Kenzabur&#333; &#332;e (Japonia, Premiul Nobel pentru Literatur&#259; 1994, tradus &#351;i &icirc;n limba rom&acirc;n&#259; la Polirom), J.M.G. Le Cl&eacute;zio (Fran&#355;a, Premiul Nobel pentru Literatur&#259; 2008, tradus &#351;i &icirc;n limba rom&acirc;n&#259; la Polirom), Julian Barnes (UK), Mihail &#350;&icirc;&#351;kin (Rusia), Jeanette Winterson (UK), Jan Koneffke (Germania), Annie Proulx (SUA), Tomas Eloy M&aacute;rtin&eacute;z (Argentina) etc.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Un roman despre frica de moarte, despre visuri &#351;i iluzii, despre memorie &#351;i uitare &#351;i care urm&#259;re&#351;te destinul a dou&#259; personaje din Rom&acirc;nia contemporan&#259;, <em>Amor&#355;ire</em> a ap&#259;rut &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/fiction-ltd/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Fiction Ltd.</a>&rdquo; a Editurii Polirom, &#351;i &icirc;n <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/amortire-4976/">edi&#355;ie digital&#259;</a>, &#351;i s-a aflat &icirc;n topul celor mai bine v&icirc;ndute c&#259;r&#355;i ale editurii la Salonul Interna&#355;ional de Carte Bookfest 2013.</div> <div>&nbsp;</div> <div>De cur&icirc;nd, editura <span>austriac&#259; Wieser a publicat edi&#355;ia a II-a a romanului&nbsp;</span><em>Trimisul nostru special</em>, al aceluia&#351;i autor, traducere &icirc;n limba german&#259; de Aranca Munteanu. <em>Trimisul nostru special</em> a ap&#259;rut la Polirom &icirc;n dou&#259; edi&#355;ii (2005, 2014) &#351;i mai este tradus &icirc;n francez&#259;, spaniol&#259;, italian&#259;, sloven&#259;, maghiar&#259; &#351;i croat&#259;.</div> <div>&nbsp;</div> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/lazarescu-florin/">Florin L&#259;z&#259;rescu</a></strong>&nbsp;(n. 1974), prozator &#351;i scenarist ie&#537;ean. C&#259;r&#539;i publicate la Polirom:&nbsp;&nbsp;<em>Ce se &#351;tie despre ursul panda</em>&nbsp;(roman, 2003),&nbsp;<em>Trimisul nostru special</em>&nbsp;(roman, 2005),&nbsp;<em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/lampa-cu-caciula-editie-de-buzunar--6225/">Lampa cu c&#259;ciul&#259;</a></em>&nbsp;(povestiri, 2009),&nbsp;<em>Amor&#355;ire</em>&nbsp;(roman, 2013),&nbsp;<em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/intimplari-si-personaje-5771/">&Icirc;nt&icirc;mpl&#259;ri &#537;i personaje</a></em>&nbsp;(povestiri, Polirom, 2015). Traducere &#537;i publicare &icirc;n 10 limbi str&#259;ine. Scenarist:&nbsp;<em>Lampa cu c&#259;ciul&#259;</em>&nbsp;(2006, regia Radu Jude), serialul TV&nbsp;Animat <em>Planet Show</em>, 8 sezoane, Antena 1,&nbsp;<em>O&nbsp;umbr&#259; de nor&hellip;</em> (2014, regia Radu Jude; premier&#259; la Cannes),&nbsp;<em>Aferim!</em>&nbsp;(2015, regia Radu Jude; Ursul de Argint la Berlinale, pentru cea mai bun&#259; regie; nominalizare la Premiile Academiei Europene de Film pentru cel mai bun scenariu din 2015; premiul Gopo pentru cel mai bun scenariu, 2016). 02/03/2017 Lansari Un nou roman de Doina Rusti, la Polirom: Mita Vinerii http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/un-nou-roman-de-doina-rusti-la-polirom:-mita-vinerii.html <div><em>&bull; Istorie &#537;i vr&#259;jitorie &icirc;n Bucure&#537;tiul fanariot</em></div> <div>&nbsp;</div> <div><em>&bull; 1798 &ndash; anul &icirc;n care s-au amestecat bonaparti&#537;tii &#537;i pazvangiii, iar &icirc;n Bucure&#537;ti a ap&#259;rut din senin M&icirc;&#539;a Vinerii</em>.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Editura Polirom a publicat &icirc;n aceast&#259; s&#259;pt&#259;m&icirc;n&#259; un nou roman semnat de Doina Ru&#537;ti, una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane: <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/mita-vinerii-6297/">M&icirc;&#539;a Vinerii</a></em>, colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/fiction-ltd/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Fiction Ltd.</a>&rdquo;, volum disponibil &#537;i &icirc;n format digital.</div> <div>&nbsp;</div> <div>C&#259;rture&#537;ti Carusel va g&#259;zdui &icirc;n data de 9 martie, joi, &icirc;ncep&icirc;nd cu ora 19.00, un eveniment dedicat c&#259;r&#539;ii, un experiment de lectur&#259; cu autoarea &#537;i invita&#539;ii s&#259;i: Marius Constantinescu, Ovidiu &#536;imonca &#537;i Hauxlographe (Bogdana Dima &ndash; saxofon, voce, Dan &ndash; electronice; Cristian Fierbin&#539;eanu &ndash; bass, voce). </div> <div>&nbsp;</div> <div>De asemenea, autoarea va avea &icirc;nt&icirc;lniri cu cititorii &icirc;n ora&#537;e precum Sibiu, Bra&#537;ov, Cluj, Oradea, Timi&#537;oara, Gala&#539;i, Br&#259;ila, Ia&#537;i, Suceava. Mai multe detalii, &icirc;n cur&icirc;nd, pe www.polirom.ro.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Bucure&#537;ti, 1798. Buc&#259;t&#259;ria ocult&#259; a Bucure&#537;tiului &icirc;ntr-un roman situat &icirc;n continuarea <em>Manuscrisului&nbsp;fanariot</em>. C&#259;r&#259;bu&#537;ii pr&#259;ji&#539;i, <em>crumilla cum animis</em>, pl&#259;cintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul&nbsp;<em>formicosus</em> s&icirc;nt numai c&acirc;teva dintre mixturile vr&#259;jite care conduc firele unei nara&#539;iuni cu final&nbsp;amplu.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Noua carte a Doinei Ru&#351;ti are toate datele unei pove&#351;ti captivante: foarte mult&#259; fantezie, un fir epic &icirc;mpletit cu m&icirc;na sigur&#259; a unui povestitor care &#351;tie cum s&#259; te ademeneasc&#259;, o atmosfer&#259; at&icirc;t de puternic&#259;, &icirc;nc&icirc;t te urm&#259;re&#351;te mult&#259; vreme dup&#259; ce ai &icirc;nchis cartea &#351;i, nu &icirc;n ultimul r&icirc;nd, un subtext ce te trimite spre tainele Lumii &#351;i ale Literaturii. Derul&icirc;ndu-&#351;i &icirc;nt&icirc;mpl&#259;rile &ndash; la limita dintre magic &#351;i fantastic &ndash; &icirc;n decorul unui Bucure&#351;ti pitoresc din preajma anului 1800 (luat ca pretext, de fapt, pentru o nara&#355;iune ce transcende datele unui cadru istoric documentabil), <em>M&acirc;&#355;</em><em>a Vinerii</em> traseaz&#259;, ca prin vis, limitele unui univers fic&#355;ional &icirc;n care se amestec&#259;, &icirc;n doze potrivite, ca &icirc;n alambicul unui alchimist, substan&#355;ele &icirc;n&#351;el&#259;toare ale realului &#351;i acelea, at&icirc;t de pregnante, ale unei irealit&#259;&#355;i (sau suprarealit&#259;&#355;i), ce irump &icirc;n plin cotidian. Negustori, vr&#259;jitori, spiriti&#351;ti, buc&#259;tari de la Curtea Domneasc&#259;, &icirc;ndr&#259;gosti&#355;i, domni&#351;oare cu ifose, ambasadori de pe diferite meleaguri, arn&#259;u&#355;i, func&#355;ionari ai &Icirc;naltei Por&#355;i, domni mazili&#355;i &#351;i domni proasp&#259;t &icirc;nsc&#259;una&#355;i, uneltitori de tot felul, revolu&#355;ionari, bonaparti&#351;ti, scamatori &#351;i trimi&#351;i ai lui Sator populeaz&#259; spa&#355;iul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane ce conduc p&icirc;n&#259; departe, spre lumi abia b&#259;nuite.&rdquo; (Bianca Bur&#355;a-Cernat)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Scriitura Doinei Ru&#351;ti are calit&#259;&#355;i literare excep&#355;ionale.&rdquo; (Antonio J. Ubero, <em>La Opini&oacute;n de Murcia</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Romanele Doinei Ru&#351;ti au consisten&#355;&#259;, mister &#351;i final nea&#351;teptat.&rdquo; (<em>Stato Quotidiano</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/rusti-doina/">Doina Ru&#351;ti</a></strong> este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradus&#259; &icirc;n numeroase limbi, invitat&#259; la t&icirc;rguri &#351;i evenimente interna&#355;ionale, s-a impus &icirc;n special prin romanele cu tematic&#259; divers&#259; &#351;i construc&#355;ie solid&#259;. Dintre acestea, amintim <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/zogru-editie-de-buzunar--5143/">Zogru</a></em> (2006, 2013), <em>Fantoma din moar</em><em>&#259; </em>(2008), roman amplu despre comunismul rom&acirc;nesc, distins cu Premiul pentru Proz&#259; al USR, &#351;i <em>Lizoanca la 11 ani</em> (2009, &icirc;n preg&#259;tire la Polirom cu titlul <em>Lizoanca</em>), recompensat cu Premiul &bdquo;Ion Creang&#259;&rdquo; al Academiei Rom&acirc;ne.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Bestsellerul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/manuscrisul-fanariot-editie-de-buzunar--6070/">Manuscrisul fanariot</a></em> (2015, 2016) a deschis seria fic&#355;iunii istorice, &icirc;n care se &icirc;nscrie &#351;i <em>M&icirc;</em><em>&#355;</em><em>a Vinerii</em>.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Doina Ru&#351;ti tr&#259;ie&#351;te &icirc;n Bucure&#351;ti, este profesor universitar &#351;i scenarist. Pagin&#259; web: <a href="https://doinarusti.ro/">doinarusti.ro</a></div> 23/02/2017 Lansari Romanul Omoara-ma, de Ana Maria Sandu, tradus in limba maghiara http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/romanul-omoara-ma-de-ana-maria-sandu-tradus-in-limba-maghiara.html Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/omoara-ma!-3681/">Omoar&#259;-m&#259;</a></em>, de Ana Maria Sandu, va fi publicat &icirc;n limba maghiar&#259;, la Vince Kiad&#972; Kft., &icirc;n traducerea Gabriellei Koszta. <br /> <br /> Aceasta este cea de-a doua traducere a romanului, ap&#259;rut &icirc;n 2010 &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Ego. Proz&#259;&rdquo; a Editurii Polirom, &#351;i &icirc;n edi&#355;ie <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/omoara-ma!-3681/">digital&#259;</a>, dup&#259; cea &icirc;n limba italian&#259;, la Editura Aisara, traducere semnat&#259; de Ileana M. Pop. <br /> <br /> <em>Omoar&#259;-m&#259;</em> este o poveste sofisticat&#259; despre puterea pervers&#259; a nara&#355;iunii &#351;i despre modul &icirc;n care fic&#355;iunea poate deveni mai &bdquo;real&#259;&rdquo; dec&icirc;t realitatea, alter&icirc;nd-o p&icirc;n&#259; la epuizare. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/sandu-ana-maria/">Ana Maria Sandu</a></strong> (n. 1974) a absolvit Facultatea de Litere a Universit&#259;&#355;ii din Bucure&#351;ti &#351;i cursurile de masterat &icirc;n literatur&#259; rom&acirc;n&#259; contemporan&#259; ale aceleia&#351;i facult&#259;&#355;i. A debutat &icirc;n 2003 cu volumul <em>Din amintirile unui Chelbasan</em> (Paralela 45), tradus&#259; &icirc;n limba francez&#259; &icirc;n 2010 cu titlul <em>L&rsquo;&eacute;corchure</em>. Au urmat romanele <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fata-din-casa-vagon-2403/">Fata din casa vagon</a></em> (Polirom, 2006), <em>Omoar&#259;-m&#259;!</em> (Polirom, 2010) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/alearga-5170/">Alearg&#259;</a></em> (Polirom, 2013). A fost invitat&#259; la numeroase t&icirc;rguri interna&#355;ionale de carte &#351;i a avut lecturi publice la Budapesta, Viena, Paris, Berlin, Leipzig, New York. A mai publicat texte &icirc;n antologiile <em>Cartea cu Bunici</em>, <em>Book&#259;t&#259;ria de texte &amp; imagini</em>, <em>Iubire13</em>, <em>Prima dat&#259;</em>, <em>Nouvelles de Roumanie</em>, <em>Rum&auml;nien heute</em>. Este redactor la revista <em>Dilema veche</em>. 21/02/2017 Lansari O noua editie a romanului Cartea soaptelor, de Varujan Vosganian, in limba germana http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/o-noua-editie-a-romanului-cartea-soaptelor-de-varujan-vosganian-in-limba-germana.html <div>Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-soaptelor-4697/">Cartea &#537;oaptelor</a></em> (<em>Buch des Flusterns</em>) a ap&#259;rut &icirc;n limba german&#259;, traducere semnat&#259; de Ernest Wichner, &icirc;n toamna anului 2013 la editura vienez&#259; Paul Zsolnay, una dintre editurile de mare tradi&#539;ie din spa&#539;iul de limb&#259; german&#259;. Prin publicarea romanului, editura Paul Zsolnay, care fusese, &icirc;n perioada interbelic&#259;, editoarea scrierilor cunoscutului scriitor expresionist german Franz Werfel, voia s&#259; marcheze &icirc;mplinirea a optzeci de ani de la apari&#539;ia celebrului roman <em>Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh</em>, socotind <em>Cartea&nbsp;&#537;oaptelor</em> o a doua epopee a genocidului armean, pe m&#259;sura capodoperei lui Franz Werfel.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&Icirc;n anul 2015, editura B&uuml;chergilde <span>Gutenberg, dedicat&#259; colec&#539;ionarilor de carte, a solicitat editurii Zsolnay drepturile de publicare pentru un num&#259;r de 2.000 de exemplare, &icirc;ntr-o edi&#539;ie bibliofil&#259;.</span></div> <div>&nbsp;</div> <div>Editura vienez&#259; informeaz&#259; c&#259; va ceda o parte din drepturile sale de publicare c&#259;tre Verlagsgruppe Random House, editur&#259; care, &icirc;n sec&#539;iunea sa dedicat&#259; traducerilor, a mai publicat scriitori precum &nbsp;Irene Nemirovsky, Jos&egrave; Saramago, Thomas Wolfe, Julian Barnes sau Haruki Murakami. Aceast&#259; a treia edi&#355;ie a romanului va fi lansat&#259; la T&icirc;rgul de Carte de la Leipzig, &icirc;n prim&#259;vara anului 2018. Reamintim c&#259; &icirc;n cadrul T&icirc;rgului de Carte de la Leipzig, edi&#355;ia 2014, <em>Cartea &#537;oaptelor</em> a ob&#355;inut o nominalizare pentru cea mai bun&#259; traducere a anului 2013.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Romanul&nbsp;<em>Cartea &#537;oaptelor </em><em>(</em><em>Polirom, 2009, 2012)</em><span>, de </span>Varujan Vosganian, a primit &icirc;n octombrie 2016 toate premiile decernate &icirc;n cadrul Galei Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS: Marele Premiu ANGELUS, Premiul Cititorilor &bdquo;Natalia Gorbanevskaia&rdquo; &#537;i Premiul pentru Cea Mai Bun&#259; Traducere.&nbsp; Romanul a ap&#259;rut &icirc;n limba polon&#259; &icirc;n traducerea Joannei Korna&#347;-Warwas, la editura Ksi&#261;&#380;kowe Klimaty. </div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>&Icirc;n mai 2015, Institutul Cultural Rom&acirc;n de la Var&#351;ovia a organizat promovarea &icirc;n Polonia a volumului lui Varujan Vosganian,&nbsp;<em>Cartea &#537;oaptelor</em>,&nbsp;prin &icirc;nt&icirc;lniri cu publicul polonez la Var&#537;ovia &#537;i Cracovia, cu participarea scriitorului &#351;i a traduc&#259;toarei Joanna Korna&#347;-Warwas. &Icirc;n toamna lui 2015,&nbsp;Institutul a fost unul dintre partenerii celui mai important festival de literatur&#259; al Poloniei, Conrad Festival de la Cracovia, sus&#539;in&icirc;nd participarea lui Varujan Vosganian ca invitat special al Festivalului.</div> <div>&nbsp;</div> <div><em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-soaptelor-4697/"><strong><span>Cartea &#351;oaptelor</span></strong></a>&nbsp;</em>(Polirom, 2009, 2012), unul dintre cele mai apreciate volume semnate de Varujan Vosganian, a ob&#355;inut Premiul &bdquo;Cartea anului 2009&rdquo;, acordat de revista <span><em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em>, cu sprijinul Funda&#355;iei Anonimul, Premiul revistei <em>Observator cultural </em>pe anul 2009, Marele premiu Niram Art &ndash; Trofeul Mihail Sebastian, acordat de revista multicultural&#259; <em>Niram Art</em>, &icirc;n colaborare cu Institutul Cultural Rom&acirc;n de la Madrid, Premiul &bdquo;Mihail Sadoveanu&rdquo;, oferit de revista <em>Via&#355;a Rom&acirc;neasc&#259;</em>, Premiul pentru proz&#259; al revistei <em>Arge&#351;</em>, Premiul &bdquo;Gheorghe Cr&#259;ciun&rdquo;, oferit &icirc;n cadrul colocviului &bdquo;Genera&#355;ia 80&rdquo;, Premiul revistei <em>Convorbiri literare </em>pe anul 2009, Premiul Academiei, acordat celei mai bune lucr&#259;ri &icirc;n proz&#259; a anului 2009. A fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia pe anul 2009.</span></div> <div>&nbsp;</div> <div><em>Cartea &#351;oaptelor</em>&nbsp;a mai ap&#259;rut &icirc;n limbile: neerlandez&#259; (Pegasus), german&#259; (Paul Zsolnay, B&uuml;chergilde &ndash; edi&#355;ie bibliofil&#259;), spaniol&#259; (Pre-Textos), italian&#259; (Keller Editore), armean&#259; (Editura Uniunii Scriitorilor din Armenia, Antares), bulgar&#259; (Avangard Print), francez&#259; (Editions de Syrtes), ebraic&#259; (Hakibbutz Hameuchad), ceh&#259; (Havran), suedez&#259; (2244), portughez&#259; (edi&#355;ie digital&#259;), maghiar&#259; (Orpheusz), persan&#259; (Ketabe Miamak). Noi traduceri ale romanului vor ap&#259;rea &icirc;n limbile englez&#259; (Yale University Press), norvegian&#259; (Editura Bokvennen)<strong>,</strong>&nbsp;s&icirc;rb&#259; (Laguna) &#351;i croat&#259; (Sandorf), precum &#351;i o nou&#259; versiune &icirc;n armean&#259; (Editura Sf&icirc;ntului Scaun de la Ecimiadzin).</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/vosganian-varujan/">Varujan Vosganian</a></strong> (n. 1958) este poet &#351;i prozator. A publicat volumele de versuri <em>&#350;amanul albastru</em> (Editura Ararat, 1994), <em>Ochiul cel alb al reginei</em> (Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2001), <em>Iisus cu o mie de bra&#355;e</em> (Editura Dacia, 2005) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-poemelor-mele-nescrise-5849/">Cartea poemelor mele nescrise</a></em> (Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2015) &#351;i volumele de proz&#259; <em>Statuia comandorului</em> (nuvele, Editura Ararat, 1994), <em>Cartea &#351;oaptelor</em> (roman, Editura Polirom, 2009, 2012), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/jocul-celor-o-suta-de-frunze-si-alte-povestiri-5137/">Jocul celor o sut&#259; de frunze &#351;i alte povestiri</a></em> (nuvele, Editura Polirom, 2013) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/copiii-razboiului-6231/">Copiii r&#259;zboiului</a></em> (2016). C&#259;r&#355;ile sale au fost premiate sau nominalizate la importante premii &icirc;n &#355;ar&#259; &#351;i &icirc;n str&#259;in&#259;tate. Traduceri, prezent&#259;ri, lecturi publice, precum &#351;i comentarii critice ori eseuri din &#351;i despre scrierile sale au fost realizate &icirc;n numeroase &#355;&#259;ri ale lumii.</div> 21/02/2017 Lansari Ecranizarea romanului Luminita, mon amour, premiata la Berlinale 2017 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/ecranizarea-romanului-luminita-mon-amour-premiata-la-berlinale-2017.html Filmul &bdquo;Ana, mon amour&rdquo;, cel mai recent lungmetraj semnat de C&#259;lin Peter Netzer &ndash; &#537;i care are la baz&#259; romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/luminita-mon-amour-editie-limitata--6287/">Lumini&#355;a, mon amour</a></em>, de Cezar Paul-B&#259;descu &ndash;, a c&icirc;&#537;tigat Premiul pentru cel mai bun montaj la Festivalul Interna&#539;ional de Film de la Berlin, edi&#539;ia 2017. Dana Bunescu a primit s&icirc;mb&#259;t&#259;, 18 februarie, Ursul de Argint pentru realiz&#259;ri artistice &#351;i tehnice deosebite, pentru montajul noului film al lui C&#259;lin Peter Netzer, care va intra &icirc;n cinematografele din Rom&acirc;nia &icirc;ncep&icirc;nd cu data de 3 martie. <br /> <br /> &bdquo;Ana, mon amour&rdquo;, o poveste de dragoste care surprinde cele mai tensionate &#351;i mai delicate momente din evolu&#355;ia unui cuplu, are la baz&#259; romanul <em>Lumini&#355;a, mon amour</em>, de Cezar Paul B&#259;descu, ap&#259;rut &icirc;n dou&#259; edi&#539;ii la Polirom (2006, 2017), disponibil &#537;i &icirc;n format digital. <br /> <br /> Lumini&#355;a &#351;i Cezar s&icirc;nt studen&#355;i la Litere, iar &icirc;n seara &icirc;n care se cunosc vorbesc ore &icirc;n &#351;ir despre literatur&#259;, &icirc;n camera lui de c&#259;min. La plecare, fata are un atac de panic&#259;, iar aceast&#259; criz&#259; gr&#259;be&#351;te apropierea dintre cei doi. De altfel, afec&#355;iunea nervoas&#259; a Lumini&#355;ei va avea un rol de catalizator &#351;i va face ca toate reac&#355;iile din rela&#355;ia de cuplu s&#259; fie accelerate &#351;i augmentate. Cu timpul, Lumini&#355;a ajunge s&#259; dezvolte un &icirc;ntreg arsenal de fobii, iar cei doi vor apela la tot felul de solu&#355;ii pe care le ofer&#259; lumea &icirc;n care tr&#259;im. Majoritatea, v&icirc;ndute drept re&#355;ete de fericire. Vor reu&#351;i oare ei s&#259;-&#351;i rezolve problema? Pe de alt&#259; parte, &icirc;ns&#259;n&#259;to&#351;irea Lumini&#355;ei va face ca rela&#355;ia lor s&#259; intre pe un f&#259;ga&#351; normal? <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/paul-badescu-cezar/">Cezar Paul-B&#259;descu</a></strong> (n. 1968) a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universit&#259;&#355;ii Bucure&#351;ti &#351;i masterul de teoria literaturii &#351;i literatur&#259; comparat&#259; la aceea&#351;i institu&#355;ie. &Icirc;ntre 1996 &#351;i 2007 a fost redactor al revistei <em>Dilema (veche),</em> unde ulterior a r&#259;mas colaborator extern. Din 2007 este &#351;eful departamentului Cultur&#259; al ziarului <em>Adev&#259;rul</em>. A fost redactor-&#351;ef al suplimentului <em>Adev&#259;rul literar &#351;i artistic</em> p&icirc;n&#259; &icirc;n 2011, anul desfiin&#355;&#259;rii acestuia. Dup&#259; debutul &icirc;n volumul colectiv <em>Tablou de familie</em> (Leka-Br&acirc;ncu&#351;, 1995; Premiul pentru debut al revistei <em>Tomis</em>) a publicat <em>Cazul Eminescu</em> (coord., Paralela 45, 1999), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/tineretile-lui-daniel-abagiu-4532/">Tinere&#355;ile lui Daniel Abagiu</a></em> (proz&#259;, Polirom, 2004, 2012; carte tradus&#259; &icirc;n italian&#259;, spaniol&#259; &#351;i bulgar&#259;) &#351;i <em>Umbre pe ecranul tranzi&#355;ie</em>i (articole media, Humanitas, 2013). Texte ale sale au fost incluse &icirc;n antologiile <em>Pove&#351;ti erotice rom&acirc;ne&#351;ti</em> (Trei, 2007), <em>Care-i faza cu cititul?</em> (ART, 2010) &#351;i <em>Primul meu job</em> (ART, 2011). 20/02/2017 Lansari Scriptor sau Cartea transformarilor admirabile, un roman de Codrin Liviu Cutitaru http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/scriptor-sau-cartea-transformarilor-admirabile-un-roman-de-codrin-liviu-cutitaru.html <p><em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/scriptor-sau-cartea-transformarilor-admirabile-6289/">Scriptor sau Cartea transform&#259;rilor admirabile</a></em>, primul roman semnat de Codrin Liviu Cu&#355;itaru, a ap&#259;rut &icirc;n aceast&#259; s&#259;pt&#259;m&icirc;n&#259; &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/ego-proz/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Ego. Proz&#259;</a>&rdquo; a Editurii Polirom, &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;. <br /> <br /> Boris Mercuti, profesor la o important&#259; universitate, afl&#259; cu stupoare c&#259; tat&#259;l s&#259;u, pe care nu a reu&#351;it niciodat&#259; s&#259;-l egaleze din punct de vedere profesional, i-a l&#259;sat mo&#351;tenire un manuscris-testament. <br /> <br /> De aici &icirc;ncepe o c&#259;l&#259;torie &icirc;n timp, din anii &rsquo;70 ai regimului comunist p&icirc;n&#259; &icirc;ntr-un viitor &icirc;ndep&#259;rtat, anul 2098, prin intermediul noilor manuscrise care ies la suprafa&#355;&#259;. Personajele acestora se transform&#259; la r&icirc;ndul lor &icirc;n naratori, ca &icirc;ntr-un joc ame&#355;itor al oglinzilor, iar fic&#355;iunea se contope&#351;te cu realitatea, modelat&#259; dup&#259; voin&#355;a fiec&#259;rui nou Scriptor. Oamenii devin plastilin&#259; &icirc;n m&icirc;inile scribului la care se afl&#259; peni&#355;a, iar lucrurile iau mereu o turnur&#259; nea&#351;teptat&#259;, cariere &icirc;nfloresc nea&#351;teptat &#351;i vie&#355;i s&icirc;nt ruinate nemeritat &ndash; toate evenimentele derul&icirc;ndu-se spre un final surprinz&#259;tor. <br /> <br /> <em>Scriptor sau Cartea transform&#259;rilor admirabile</em> este captivant, amuzant &#351;i, nu &icirc;n ultimul r&icirc;nd, plin de scene care &icirc;&#355;i dau fiori, precum romanele gotice de odinioar&#259;. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/cutitaru-codrin-liviu/">Codrin Liviu Cu&#355;itaru</a></strong> (n. 8 iunie 1968, Ia&#351;i) este anglist &#351;i americanist, profesor la Facultatea de Litere a Universit&#259;&#355;ii &bdquo;Alexandru Ioan Cuza&rdquo; din Ia&#351;i. Pred&#259; literatur&#259; victorian&#259;, romantism american, istoria coloni&#351;tilor puritani &icirc;n Lumea Nou&#259; &#351;i teorie critic&#259;. A fost bursier Fulbright &icirc;n Statele Unite (1993-1994), <em>visiting professor</em> &icirc;n Anglia, Germania, Italia (1995, 2000, 2002, 2009, 2012, 2013, 2015) &#351;.a., directorul &#351;colii doctorale de Studii Filologice (2009-2012) &#351;i decanul Facult&#259;&#355;ii de Litere. Are rubrici s&#259;pt&#259;m&icirc;nale permanente &icirc;n hebdomadarul bucure&#351;tean <em>Dilema veche</em> &#351;i &icirc;n <em>Ziarul de Ia&#351;i</em>. E membru &icirc;n numeroase societ&#259;&#355;i academice din Europa &#351;i America. <br /> A scris, p&icirc;n&#259; &icirc;n prezent, nou&#259; volume de autor, predominant de critic&#259;, teorie, istorie literar&#259; &#351;i eseistic&#259;.</p> <p><strong>&Icirc;n preg&#259;tire &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Ego. Proz&#259;&rdquo;:</strong> <br /> <em>Caiet de cenzor</em>, Liliana Corobca <br /> <em>Exitus</em>, Adrian Georgescu </p> 16/02/2017 Lansari Despre problemele 'fierbinti' ale Romaniei: De la Burebista la Iohannis, de Sorin Mitu http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/despre-problemele-fierbinti-ale-romaniei:-de-la-burebista-la-iohannis-de-sorin-mitu.html <div><strong>&bull; &bdquo;</strong><strong>Nu avem nicio &#351;ans&#259; s&#259; &icirc;n&#355;elegem cu adev&#259;rat cum a ar&#259;tat, cum arat&#259; &#351;i cum va ar&#259;ta &#355;&#259;ri&#351;oara noastr&#259; dac&#259; nu o plas&#259;m &icirc;ntr&#8209;un context interna&#355;ional &#351;i dac&#259; nu o compar&#259;m, &icirc;n fiecare clip&#259; &#351;i la fiecare parametru, cu prietenii &#351;i rivalii ei, cu vecinii de aproape sau de departe.</strong><strong>&rdquo; (Sorin Mitu)</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/de-la-burebista-la-iohannis-istorii-analize-satir-6286/"><em>De la Burebista la Iohannis. </em><em>Istorii, analize, satire</em></a>, un nou volum sub semn&#259;tura istoricului Sorin Mitu, a ap&#259;rut s&#259;pt&#259;m&icirc;na aceasta &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/plural/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Plural M</a>&rdquo; a Editurii Polirom &#351;i este disponibil &icirc;n libr&#259;riile din &#355;ar&#259;, &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n format electronic.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>Este poporul nostru at&icirc;t de m&#259;re&#355; cum cred unii dintre noi sau e un ghinionist al istoriei, cum sus&#355;in al&#355;ii? De ce rom&acirc;nii nu au reu&#351;it s&#259; progreseze mai repede dup&#259; 1989? De ce nu se &icirc;n&#355;eleg cu maghiarii? &Icirc;ncotro se &icirc;ndreapt&#259; satul rom&acirc;nesc? Dar &icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&icirc;ntul? <br /> <br /> De la fotbal &#351;i complicata problem&#259; a na&#355;ionalismului p&icirc;n&#259; la frauda electoral&#259; &icirc;n variant&#259; autohton&#259; &#351;i terorismul islamist, Sorin Mitu ofer&#259; o perspectiv&#259; inedit&#259;, nu de pu&#355;ine ori plin&#259; de umor, asupra istoriei, societ&#259;&#355;ii, culturii &#351;i politicii rom&acirc;ne&#351;ti. Concluzia? Mo&#351;tenirea trecutului nu este &icirc;ntotdeauna pe placul nostru &#351;i uneori ne este destul de greu s&#259; &icirc;nv&#259;&#355;&#259;m din lec&#355;iile istoriei, dar putem fi optimi&#351;ti: dac&#259; acum un secol ne aflam la por&#355;ile Orientului, acum am intrat &icirc;n Occident, cu toate beneficiile care decurg de aici.</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Din cuprins:</strong></div> <div>Rom&acirc;nii &#351;i maghiarii: un cuplu de co&#351;mar? &bull; Propaganda ruseasc&#259; la rom&acirc;ni: de la Dimitrie Cantemir la Ion Iliescu &bull; Terorismul islamist, legisla&#355;ia &bdquo;Big Brother&rdquo; &#351;i negativismul rom&acirc;nesc &bull; Familia rom&acirc;neasc&#259;, &icirc;ntre <em>Nunta Zamfirei</em> &#351;i <em>Leana &amp; Costel</em> &bull; Istoria, genealogia &#351;i geopolitica lui Mo&#351; Cr&#259;ciun &bull; &#350;coala rom&acirc;neasc&#259; &#351;i reformele ei minunate &bull; De zece ani &icirc;n Europa: incredibila istorie a Remainiei &bull; Alegerile &#351;i democra&#355;ia: un mit enervant al vremurilor noastre? &bull; Modele ale na&#355;ionalismului rom&acirc;nesc: de la na&#355;ionalismul pinguin la na&#355;ionalismul <em>zombie</em></div> <div>&nbsp;</div> <strong><span><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/mitu-sorin/">Sorin Mitu</a></span></strong> este profesor &#351;i director al Departamentului de Istorie Modern&#259; la Universitatea &bdquo;Babe&#351;&#8209;Bolyai&rdquo; din Cluj, specializat &icirc;n istoria Transilvaniei, imagologie comparat&#259; &#351;i studiul na&#355;ionalismului. Pred&#259; cursuri &icirc;n domeniul Istoriei, Rela&#355;iilor Interna&#355;ionale &#351;i Studiilor de Securitate. A publicat peste 30 de c&#259;r&#355;i, ap&#259;rute la edituri din Rom&acirc;nia, Ungaria, Germania, Spania &#351;i Canada, printre care se num&#259;r&#259;: <em>Geneza identit&#259;&#355;ii na&#355;ionale la rom&acirc;nii ardeleni </em>(1997), <em>National Identity of Romanians in Transylvania </em>(2001), <em>Die ethnische Identit&auml;t der Siebenb&uuml;rger Rum&auml;nen </em>(2003), <em>Building Identities in Transylvania. A Comparative Approach </em>(2014), <em>La Historia de Asia moderna </em>(2014), <em>Identit&#259;&#355;i moderne &icirc;n Transilvania </em>(2016). De acela&#351;i autor, la Editura Polirom au ap&#259;rut: <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/transilvania-mea-istorii-mentalitati-identitat-4964/">Transilvania mea</a> </em>(2006, 2013), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ungurii-despre-romani-nasterea-unei-imagini-etnic-5440/">Ungurii despre rom&acirc;ni. Na&#351;terea unei imagini etnice</a> </em>(2014). Lucr&#259;rile sale au fost recenzate &icirc;n reviste cum ar fi <em>American Historical Review</em>, <em>Slavic Review</em>, <em>The Slavonic and East European Review</em>, <em>Nations and Nationalism</em>, <em>Nationalities Papers</em>, <em>Millenium. Journal of International Studies</em>, <em>Jahrb&uuml;cher f&uuml;r Geschichte und Kultur S&uuml;dosteuropas</em>, <em>Zeitschrift f&uuml;r Siebenb&uuml;rgische Landeskunde</em>, <em>Sehepunkte. Rezensionsjournal f&uuml;r die Geschichtswissenschaften</em>, <em>S&uuml;dost</em>&#8209;<em>Forschungen</em>, <em>S&uuml;dosteuropa Mitteilungen</em>, <em>22</em>, <em>Dilema</em>, <em>Observator Cultural</em>, <em>Dilemateca</em>. A fost editorialist la ziarul <em>Cotidianul </em>&#351;i este contributor invitat al revistei de cultur&#259; &#351;i g&icirc;ndire strategic&#259; <em>Sinteza</em>. 09/02/2017 Lansari Batalia lor. Femeile din Romania in Primul Razboi Mondial http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/batalia-lor-femeile-din-romania-in-primul-razboi-mondia.html Pe 6 decembrie 1916, trupele Puterilor Centrale intrau victorioase &icirc;n Bucure&#351;ti, marc&icirc;nd practic e&#351;ecul campaniei militare rom&acirc;ne &icirc;ncepute la 27 august. Capitala fusese p&#259;r&#259;sit&#259; de autorit&#259;&#355;i &icirc;nc&#259; de la sf&icirc;r&#351;itul lunii noiembrie, valul de refugia&#355;i &icirc;n Moldova fiind &icirc;nt&icirc;mpinat de o popula&#355;ie local&#259; &icirc;ngrijorat&#259;. <br /> <br /> Cartea lui Alin Ciupal&#259;, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/batalia-lor-femeile-din-romania-in-primul-razboi-mondia-6278/">B&#259;t&#259;lia lor. Femeile din Rom&acirc;nia &icirc;n Primul R&#259;zboi Mondial</a></em>, ap&#259;rut&#259; recent la Editura Polirom, &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;, prezint&#259; implicarea Rom&acirc;niei &icirc;n desf&#259;&#351;urarea Marelui R&#259;zboi din perspectiva rolului pe care l-au jucat femeile &icirc;n sus&#355;inerea efortului de r&#259;zboi al &#355;&#259;rii. S&icirc;nt trecute &icirc;n revist&#259; ac&#355;iunile desf&#259;&#351;urate de numeroase personalit&#259;&#355;i feminine ale vremii &ndash; cum ar fi Olga Sturdza, Sabina Cantacuzino, Nadeja &#350;tirbei sau Martha Bibescu &ndash; ca fondatoare &#351;i conduc&#259;toare ale unor societ&#259;&#355;i implicate &icirc;n organizarea spitalelor de campanie &#351;i a trenurilor sanitare, &icirc;nfiin&#355;area de gr&#259;dini&#355;e de copii, orfelinate, cantine sau &icirc;n g&#259;sirea unor solu&#355;ii pentru u&#351;urarea vie&#355;ii prizonierilor rom&acirc;ni din lag&#259;rele din str&#259;in&#259;tate &#351;i a r&#259;ni&#355;ilor din spitale. <br /> <br /> Un loc aparte &icirc;i este rezervat reginei Maria, care &icirc;nc&#259; din perioada neutralit&#259;&#355;ii Rom&acirc;niei a ini&#355;iat preg&#259;tirea unei baze de sprijinire a efortului de r&#259;zboi din punct de vedere medical &#351;i logistic, fiind unul dintre cei mai activi sus&#355;in&#259;tori (prin ac&#355;iuni publice sau &icirc;n cadrul familiei regale) ai intr&#259;rii &#355;&#259;rii &icirc;n r&#259;zboi al&#259;turi de puterile Antantei. Autorul prezint&#259; &#351;i aspecte legate de via&#355;a social&#259; a femeilor din perioada respectiv&#259;, ar&#259;t&icirc;nd cum activitatea desf&#259;&#351;urat&#259; de ele &icirc;n timpul Primului R&#259;zboi Mondial a determinat modificarea statutului lor &icirc;n societatea epocii. <br /> <br /> &bdquo;&Icirc;n lung alai, femei &#351;i copii ne car&#259; sus proiectile &#351;i focoase lucitoare, &icirc;ntorc&icirc;ndu-se la vale cu tuburile trase &#351;i &icirc;nnegrite [...]. Nici nu-&#351;i dau seama c&#259; &icirc;ndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo fapt&#259; vitejeasc&#259;. Cum se duceau seara la f&icirc;nt&icirc;n&#259;, cu doni&#355;ele pe umeri, tot astfel ne aduc &#351;i acum hrana gurilor fl&#259;m&icirc;nde de o&#355;el [...]. Ca o nou&#259; friz&#259; a Panateneelor, &#351;irul lor ridic&#259;, deasupra sl&#259;biciunilor trec&#259;toare &#351;i a &#351;ov&#259;ielilor omene&#351;ti, &icirc;ntruchiparea Patriei ve&#351;nice, s&#259;pat&#259; &icirc;n trupuri &#351;i &icirc;n suflete, &icirc;n &#355;&#259;r&icirc;n&#259; &#351;i &icirc;n v&#259;zduh, mai trainic dec&icirc;t chiar &icirc;n st&icirc;nca sl&#259;vit&#259; a Acropolei.&rdquo; (Gh.I. Br&#259;tianu) <br /> <br /> &bdquo;&Icirc;ntr-o zi &icirc;n spital s-a produs o mare v&icirc;nzoleal&#259;. Venise &icirc;n vizit&#259; Regina Maria. A mers din salon &icirc;n salon iar al nostru a fost ultimul. Trecea pe la fiecare pat, vorbind cu fiecare r&#259;nit &icirc;n parte. Dup&#259; un sistem al ei, avea &icirc;n m&icirc;na st&icirc;ng&#259; o h&icirc;rtie c&icirc;t o carte po&#351;tal&#259; pe care notase detalii despre fiecare &ndash; dac&#259; era c&#259;s&#259;torit, dac&#259; so&#355;ia sa era &icirc;n Moldova sau &icirc;n Muntenia sau dac&#259; avea copii. R&#259;m&icirc;neau to&#355;i uimi&#355;i c&#259; le &#351;tia numele &#351;i uneori avea &#351;i ve&#351;ti de la familiile lor.&rdquo; (Dan Dim&#259;ncescu) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/ciupala-alin/">Alin Ciupal&#259;</a></strong> este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universit&#259;&#355;ii din Bucure&#351;ti &#351;i secretar &#351;tiin&#355;ific al Institutului de Istoria Artei &bdquo;G. Oprescu&rdquo; al Academiei Rom&acirc;ne. De acela&#351;i autor: <em>Femeia &icirc;n societatea rom&acirc;neasc&#259; a secolului al XIX-lea. &Icirc;ntre public &#351;i privat</em> (2003); Studii moderne (2009). A coordonat volumele: <em>Ipostaze ale modernit&#259;&#355;ii &icirc;n Vechiul Regat</em>, vol. I-VI (1998, 2005-2008, 2010; &icirc;mpreun&#259; cu Ion Bulei), <em>Despre femei &#351;i istoria lor &icirc;n Rom&acirc;nia</em> (2004), <em>Orizonturi &#351;i direc&#355;ii &icirc;n cunoa&#351;terea istoric&#259;</em> (2009; &icirc;mpreun&#259; cu Lauren&#355;iu Constantiniu), <em>Medicine, Hygiene and Society from the Eighteenth to the Twentieth Centuries</em> (2011; &icirc;mpreun&#259; cu Constantin B&#259;rbulescu). 06/02/2017 Lansari Premiul CriticAtac pentru anul 2016: Intre mit si bagatelizare. Despre reconsiderarea critica a trecutului, de William Totok si Elena-Irina Macovei http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/premiul-criticatac-pentru-anul-2016:-intre-mit-si-bagatelizare-despre-reconsiderarea-critica-a-trecutului-de-william-totok-si-elena-irina-macove.html <div>Miercuri, 2 februarie, juriul format din membrii echipei CriticAtac a acordat premiul CriticAtac pentru anul 2016 lui William Totok &#351;i Elenei-Irina Macovei pentru volumul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/intre-mit-si-bagatelizare-despre-reconsiderarea-critica-a-trecutului-ion-gavrila-ogoranu-si-rezistenta-anticomunista-din-romani-6123/">&Icirc;ntre mit &#351;i bagatelizare. Despre reconsiderarea critic&#259; a trecutului<span>, Ion Gavril&#259; Ogoranu &#351;i rezisten&#355;a anticomunist&#259; din Rom&acirc;nia</span></a></em>, ap&#259;rut la Editura Polirom, &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Document&rdquo;, disponibil &#351;i &icirc;n <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/intre-mit-si-bagatelizare-despre-reconsiderarea-critica-a-trecutului-ion-gavrila-ogoranu-si-rezistenta-anticomunista-din-romani-6123/">edi&#355;ie digital&#259;</a>.<br /> <br /> </div> <div>Printre nominaliza&#355;i s-au mai num&#259;rat &#351;i:<br /> <em>&bull;</em> Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enik&#337; Vincze,<em> Pata</em> (Editura Funda&#355;iei pentru Studii Europene, Cluj)</div> <div><em>&bull;</em> Ioana Cristea Dr&#259;gulin, <em>Crearea statului italian &icirc;n viziunea lui Antonio Gramsci</em> (Adenium)</div> <div><em>&bull;</em> Teodora Dumitru,<em> Re&#355;eaua modernit&#259;&#355;ilor. Paul de Man &ndash; Matei C&#259;linescu &ndash; Antoine Compagnon</em> (Editura MNLR)</div> <div><em>&bull;</em> Silvia Marton,<em> &bdquo;Republica de la Ploie&#351;ti&rdquo; &#351;i &icirc;nceputurile parlamentarismului din Rom&acirc;nia</em> (Humanitas)</div> <div><em>&bull;</em> Maria Olaru,<em> Pre&#355;ul aurului. Sinceritate incomod&#259;</em> (Vremea)</div> <div><em>&bull; </em>Bogdan Suditu,<em> Bucure&#351;tiul &icirc;n locuin&#355;e &#351;i locuitori de la &icirc;nceputuri p&icirc;n&#259; mai ieri (1459-1989)</em> (Compania)<br /> <br /> </div> <div>Odat&#259; cu deschiderea arhivelor fostei Securit&#259;&#355;i, au ie&#351;it la iveal&#259; detalii legate de racolarea de c&#259;tre autorit&#259;&#355;ile vremii a unor persoane cu concep&#355;ii radicale de dreapta, &icirc;ntre care &#351;i militan&#355;i legionari &icirc;n exil. Regimul comunist de la Bucure&#351;ti ajunsese &icirc;ntr-un punct &icirc;n care legitimarea &#351;i sus&#355;inerea pe plan intern &#351;i extern deveniser&#259; priorit&#259;&#355;i, iar solu&#355;ia era relativ simpl&#259;: &icirc;n &#355;ar&#259; trebuia creat un du&#351;man al unit&#259;&#355;ii na&#355;ionale &ndash;minoritatea maghiar&#259; a devenit rapid o &#355;int&#259; &ndash;, iar &icirc;n str&#259;in&#259;tate urmau s&#259; fie atra&#351;i reprezentan&#355;i de marc&#259; ai emigra&#355;iei rom&acirc;ne&#351;ti. Volumul eviden&#355;iaz&#259; tendin&#355;a xenofob&#259; &#351;i na&#355;ionalist&#259; ce a caracterizat perioada cultului personalit&#259;&#355;ii lui Nicolae Ceau&#351;escu, oferind informa&#355;ii inedite despre legionari &#351;i represiunea stalinist&#259;, asasinate &#351;i r&#259;zbun&#259;ri sau lupta partizanilor anticomuni&#351;ti. Acestora li se adaug&#259; o trecere &icirc;n revist&#259; a principalelor transform&#259;ri politice prin care a trecut Rom&acirc;nia din 1990 p&icirc;n&#259; &icirc;n 2015.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong>Din cuprins:</strong></div> <div>Extremi&#351;tii de dreapta &#351;i comunismul &bull; Asasinat, r&#259;zbunare sau execu&#355;ie? &bull; Colportaje biografice &bull; Legionarii &#351;i represiunea stalinist&#259; &bull; Bibliotecarul de la Auschwitz, Hans Mokka &bull; Inspector &#351;colar nazist &#351;i militant antimaghiar: Hans Weresch &bull; Instrumentalizarea na&#355;ionalismului antebelic &bull; Anticomunism na&#355;ionalist &#351;i <em>Cartea neagr&#259; a comunismului</em> &bull; Despre Ion Gavril&#259; Ogoranu &bull; Recuperarea fascismului rom&acirc;nesc<br /> <br /> </div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/totok-william/">William Totok</a></strong>, scriitor &#351;i publicist, a debutat &icirc;n 1970 cu versuri &icirc;n revista <em>Neue Literatur</em>. A studiat germanistica &#351;i romanistica la Universitatea din Timi&#351;oara (1973-1979). Cofondator al Grupului de Ac&#355;iune Banat &ndash; Aktionsgruppe Banat (1972-1975), de&#355;inut politic (1975-1976). A fost profesor de german&#259; &#351;i rom&acirc;n&#259;, apoi redactor la ziarul <em>Neue Banater Zeitung </em>din Timi&#351;oara (1982-1985). Public&#259; poezii, eseuri, cronici, articole &#351;i studii istorice &#351;i politice, &icirc;n Rom&acirc;nia &#351;i &icirc;n str&#259;in&#259;tate. Din 1987 tr&#259;ie&#351;te ca scriitor &#351;i jurnalist la Berlin &#351;i este corespondent al posturilor de radio <em>Europa Liber&#259; </em>&#351;i <em>Radio France Internationale</em>. I-au fost decernate </div> <div>Leonce-und-Lena-F&ouml;rderpreis (1987) &#351;i Premiul Funda&#355;iei Henning-Kaufmann (1989). La Editura Polirom a publicat <em>Constr&icirc;ngerea memoriei. &Icirc;nsemn&#259;ri, documente, amintiri </em>(2002) &#351;i <em>Episcopul, Hitler &#351;i Securitatea. Procesul stalinist &icirc;mpotriva &bdquo;spionilor Vaticanului&rdquo; din Rom&acirc;nia </em>(2008).</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/macovei-elena-irina/">Elena-Irina Macovei</a></strong> este psiholog &#351;i cercet&#259;tor, doctor &icirc;n sociologie al Universit&#259;&#355;ii &bdquo;Alexandru Ioan Cuza&rdquo; din Ia&#351;i. Printre domeniile de interes se afl&#259; stigmatizarea online, memoria social&#259; a trecutului &#351;i sociologia intelectualilor &#351;i a mass-mediei. A urmat un stagiu de cercetare la Freie Universit&auml;t din Berlin &#351;i a publicat mai multe lucr&#259;ri &icirc;n reviste &#351;tiin&#355;ifice, &icirc;ntre care <em>Halbjahresschrift f&uuml;r s&uuml;dosteurop&auml;ische Geschichte, Literatur und Politik </em>&#351;i <em>Noua Revist&#259; a Drepturilor Omului</em>.</div> 03/02/2017 Lansari O marturie despre crima de onoare: Arsa de vie http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/o-marturie-despre-crima-de-onoare:-arsa-de-vie.html <p><em>&bdquo;Mi-am povestit via&#355;a pentru prima oar&#259;, for&#355;&icirc;ndu-m&#259; s&#259; scot din memorie cele mai ascunse lucruri. A fost mai istovitor dec&icirc;t o m&#259;rturie &icirc;n public &#351;i mai dureros dec&icirc;t s&#259; r&#259;spund la &icirc;ntreb&#259;rile copiilor. Sper c&#259; aceast&#259; carte va c&#259;l&#259;tori prin lume, c&#259; va ajunge &#351;i &icirc;n Cisiordania &#351;i c&#259; b&#259;rba&#355;ii nu o vor arde.&rdquo;</em> (Souad) </p> <p>N&#259;scut&#259; &icirc;ntr-un sat din Cisiordania, Souad afl&#259; repede c&#259;, &icirc;n lumea tradi&#355;ional&#259; &icirc;n care tr&#259;ie&#351;te ea, s&#259; fii fat&#259; este un blestem. B&#259;ie&#355;ii merg la &#351;coal&#259;, fetele nu. O fat&#259; trebuie doar s&#259; munceasc&#259; &#351;i s&#259;-&#351;i fac&#259; rug&#259;ciunile. Dac&#259; iese c&icirc;tu&#351;i de pu&#355;in din cuv&icirc;ntul tat&#259;lui, va fi b&#259;tut&#259; f&#259;r&#259; mil&#259;. O fat&#259; e mai pu&#355;in important&#259; dec&icirc;t un animal: dac&#259; o familie are deja destule fete, cele care s&icirc;nt &icirc;n plus pot fi omor&icirc;te la na&#351;tere... <br /> <br /> La &#351;aptesprezece ani, Souad se &icirc;ndr&#259;goste&#351;te de un b&#259;rbat despre care nu &#351;tie mai nimic, dar care ar putea fi eroul ce o va elibera din robia tat&#259;lui ei. Vis&icirc;nd la iubire &#351;i c&#259;s&#259;torie &icirc;ntr-o societate unde b&#259;rba&#355;ii au toate drepturile, iar femeile doar &icirc;ndatoriri, ea se &icirc;ndreapt&#259; f&#259;r&#259; s&#259;-&#351;i dea seama spre catastrof&#259;. Pentru c&#259; r&#259;m&icirc;ne &icirc;ns&#259;rcinat&#259; &#351;i &icirc;&#351;i dezonoreaz&#259; astfel familia, cumnatul ei prime&#351;te sarcina de a o pedepsi d&icirc;ndu-i foc. <br /> <br /> Salvat&#259; de colaboratoarea unei funda&#355;ii umanitare, Souad ajunge &icirc;n Fran&#355;a, unde &icirc;ncepe o nou&#259; via&#355;&#259; &#351;i unde &icirc;&#351;i va face cunoscut&#259; povestea cutremur&#259;toare. <br /> <br /> Tradus&#259; &icirc;n zeci de limbi &#351;i publicat&#259; &icirc;n milioane de exemplare &icirc;n &icirc;ntreaga lume, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/arsa-de-vie-6268/">Ars&#259; de vie</a></em>, de Souad &icirc;mpreun&#259; cu Marie-Th&eacute;r&egrave;se Cuny, a ap&#259;rut &icirc;n aceast&#259; s&#259;pt&#259;m&icirc;n&#259; la Editura Polirom, &icirc;n traducerea Oanei C&#259;t&#259;lina Popescu. <br /> <br /> &bdquo;Cu ani &icirc;n urm&#259; am &icirc;nt&icirc;lnit fete care veneau de departe, ca &#351;i mine. S&icirc;nt &#355;inute ascunse. O t&icirc;n&#259;r&#259; care nu mai avea picioare, agresat&#259; de doi vecini care au legat-o &#351;i au aruncat-o sub tren. O alta pe care tat&#259;l &#351;i fratele ei au vrut s&#259; o ucid&#259; cu lovituri de cu&#355;it &#351;i pe care au aruncat-o &icirc;ntr-o pubel&#259;. O alta pe care mama &#351;i fra&#355;ii ei au aruncat-o pe fereastr&#259;: este paralizat&#259;. &#350;i celelalte despre care nu se vorbe&#351;te, care au fost g&#259;site prea t&icirc;rziu, moarte. Cele care au reu&#351;it s&#259; fug&#259;, dar au fost prinse &icirc;n str&#259;in&#259;tate: s&icirc;nt moarte. Cele care au putut sc&#259;pa la timp &#351;i se ascund, cu sau f&#259;r&#259; copii, virgine sau mame. <br /> N-am &icirc;nt&icirc;lnit o femeie ars&#259; ca mine &ndash; nu au supravie&#355;uit. Iar eu m&#259; ascund &#351;i acum, nu-mi pot spune numele, nu-mi pot ar&#259;ta chipul. Nu pot dec&icirc;t s&#259; vorbesc &ndash; este singura arm&#259; pe care o am.&rdquo; (Souad) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/cuny-marie-therese/">Marie-Th&eacute;r&egrave;se Cuny</a></strong> este scriitoare, scenarist&#259;, traduc&#259;toare &#351;i prezentatoare de televiziune. A scris peste 50 de c&#259;r&#355;i. </p> 25/01/2017 Lansari America de peste pogrom, de Catalin Mihuleac, va fi tradus in limba germana http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/america-de-peste-pogrom-de-catalin-mihuleac-va-fi-tradus-in-limba-germana-.html <div><strong>Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/america-de-peste-pogrom-5505/">America de peste pogrom</a></em>, semnat de scriitorul ie&#351;ean C&#259;t&#259;lin Mihuleac, ap&#259;rut &icirc;n 2014 la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, disponibil &#351;i &icirc;n <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/america-de-peste-pogrom-5505/">edi&#355;ie digital&#259;</a>, va fi publicat &icirc;n prim&#259;vara anului 2018 la editura austriac&#259; Paul Zsolnay.</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><em>America de peste pogrom</em> evolueaz&#259; pe dou&#259; mari planuri aparent divergente. Primul, situat &icirc;n Rom&acirc;nia interbelic&#259; &#351;i bazat pe documente istorice &#351;i pe m&#259;rturii de arhiv&#259; secret&#259; din epoc&#259;, face dezv&#259;luiri senza&#355;ionale despre via&#355;a social-politic&#259; &#351;i convulsiile interetnice din acea perioad&#259;. Al doilea plan este construit &icirc;n jurul unei familii de evrei americani din anii 2000, specializat&#259; &icirc;n comer&#355;ul cu m&#259;rfuri <em>second-hand</em>. O familie f&#259;r&#259; trecut, &icirc;n aparen&#355;&#259;, ai c&#259;rei membri s&icirc;nt ghida&#355;i doar de pragmatismul vremurilor noastre, unde totul &ndash; de la haine p&icirc;n&#259; la idei &#351;i chiar nostalgii &ndash; este &bdquo;la m&icirc;na a doua&rdquo;.&nbsp;Dou&#259; femei cu personalit&#259;&#355;i excep&#355;ionale vor uni cele dou&#259; planuri, iar cheia pove&#351;tii lor, aflat&#259; sub semnul unei memorii prodigioase, care apar&#355;ine at&icirc;t ra&#355;iunii, c&icirc;t &#351;i inimii, va fi g&#259;sit&#259; la final, c&icirc;nd trecutul se dizolv&#259; miraculos &icirc;n prezent. C&#259;t&#259;lin Mihuleac reu&#351;e&#351;te s&#259; impun&#259; aten&#355;iei publice evolu&#355;ia acestui &bdquo;dosar de existen&#355;e&rdquo; interna&#355;ional, ale c&#259;rui file, redate prin tensiunea &#351;i culoarea decupajului filmic, uimesc &#351;i emo&#355;ioneaz&#259; pe &icirc;ntreg parcursul lecturii. Romanul s&#259;u pledeaz&#259; pentru reconcilierea cu ceilal&#355;i, dar, &icirc;n primul r&icirc;nd, pentru reconcilierea cu tine &icirc;nsu&#355;i. Este o invita&#355;ie la &icirc;n&#355;elegere &#351;i toleran&#355;&#259;, care leag&#259; ingenios sute de destine &#351;i trei ora&#351;e cu istorii fabuloase: Ia&#351;i, Washington D.C. &#351;i Viena.</div> <div>&nbsp;</div> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/mihuleac-catalin/">C&#259;t&#259;lin <span>Mihuleac</span></a></strong> este un cunoscut prozator &#351;i dramaturg rom&acirc;n. Ultimele sale patru volume, incluz&icirc;ndu-l &#351;i pe cel de fa&#355;&#259;, s&icirc;nt ap&#259;rute sub egida Editurii Cartea Rom&acirc;neasc&#259;. Primul, <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/zece-povestiri-multilateral-dezvoltate-222/">Zece povestiri multilateral dezvoltate</a></em>, apare &icirc;n anul 2010. Urmeaz&#259; <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/aventurile-unui-gentleman-bolsevic-4799/">Aventurile unui gentleman bol&#351;evic</a></em> (2012), <em>America de peste pogrom</em> (2014) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ultima-tigara-a-lui-fondane-6064/">Ultima &#355;igar&#259; a lui Fondane</a></em><span> (2016). Ultimele dou&#259; titluri fac parte dintr-un proiect mai amplu al autorului, ce are drept scop restituirea literar&#259; a multiplelor fa&#355;ete ale istoriei evreilor din Rom&acirc;nia. </span> 25/01/2017 Lansari Jocul celor o suta de frunze, de Varujan Vosganian, elogiat in presa de limba germana http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/jocul-celor-o-suta-de-frunze-de-varujan-vosganian-elogiat-in-presa-de-limba-germana.html <div>Povestirea<em> <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/jocul-celor-o-suta-de-frunze-si-alte-povestiri-5137/">Jocul celor o sut&#259; de frunze</a></em>, de Varujan Vosganian, a fost elogiat&#259; &icirc;n presa de expresie german&#259;. </div> <div>&nbsp;</div> <div><em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em> face parte din volumul omonim al lui Varujan Vosganian &ndash; ap&#259;rut la Polirom &icirc;n anul 2013, &#537;i &icirc;n format digital &ndash; &#537;i a fost publicat&#259; de cur&icirc;nd la editura vienez&#259; Zsolnay, &icirc;n traducerea lui Ernest Wichner, fiind prezentat&#259; cititorilor ca roman. </div> <div>&nbsp;</div> <div>C&icirc;teva extrase din presa de limb&#259; german&#259;, mai jos:</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Berliner Zeitung</strong>: &bdquo;<em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em> este o carte fascinant&#259; &#537;i care reconfirm&#259;, dup&#259; <em>Cartea &#537;oaptelor</em>, valoarea autorului. Romanul &icirc;&#537;i datoreaz&#259; farmecul magiei personajelor &#537;i &icirc;nt&icirc;mpl&#259;rilor&rdquo;.</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Deutschlandfunk B&uuml;chermarkt</strong>: &bdquo;Un roman de doar dou&#259; sute de pagini, dar o mare oper&#259; literar&#259;. Un lucru este sigur: <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em> este o carte dup&#259; citirea c&#259;reia lumea arat&#259; pu&#539;in altfel.&rdquo;</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Literaturkritik</strong>: &bdquo;Dup&#259; <em>Cartea &#537;oaptelor</em>, marea epopee a armenilor, <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em> cristalizeaz&#259; o mare parte din istoria recent&#259; a Rom&acirc;niei&rdquo;.</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Radio Bavaria</strong>: &bdquo; Ca &#537;i &icirc;n <em>Cartea &#537;oaptelor</em>, Varujan Vosganian &icirc;&#537;i &icirc;nc&icirc;nt&#259; cititorul cu limbajul s&#259;u &icirc;n acela&#537;i timp poetic &#537;i laconic. Cu <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em>, Varujan Vosganian a ridicat un adev&#259;rat monument literar.&rdquo;</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Erasmus B&uuml;chercaf&eacute;</strong>: &bdquo;Un roman despre umanitate &#537;i puterea de a supravie&#539;ui,&nbsp;despre trauma schimb&#259;rilor politice din Rom&acirc;nia.&rdquo;</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Der Bund</strong>: &bdquo;De&#537;i o atmosfer&#259; &icirc;ntunecat&#259;, ap&#259;s&#259;toare domin&#259; romanul, el este, &icirc;n acela&#537;i timp, impregnat de poezie &#537;i imagina&#539;ie, precum venele de aur &icirc;n st&icirc;nc&#259; neagr&#259;. Iar&#259;&#537;i &#537;i iar&#259;&#537;i, cititorul se bucur&#259; de&nbsp;calitatea dialogurilor &#537;i spiritul viu al personajelor&rdquo;.</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>SWR 2 (S&uuml;dwesten Radio 2):</strong> &bdquo;Vosganian este o voce foarte special&#259; &icirc;n literatur&#259;. Foarte poetic&#259;, nara&#539;iunea sa este, pe r&icirc;nd, magic&#259;, metaforic&#259;, laconic&#259; &#537;i comic&#259;, profund trist&#259; &#537;i &icirc;n&#539;eleapt&#259;, derul&icirc;ndu-se ca un basm.&rdquo;</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Badischen Zeitung</strong>:&nbsp;&bdquo;Ceea ce se desf&#259;&#537;oar&#259; &icirc;n fa&#539;a ochilor no&#537;tri, prin <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em>, este plin de sofisme magice, imprevizibil &#537;i antrenant, ca o mare re&#539;ea subteran&#259; de r&#259;d&#259;cini emi&#539;&icirc;nd imagini halucinogene ce se ridic&#259; direct &icirc;n inimile noastre.&rdquo;</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Literatour</strong>: &bdquo; Aceasta nu este doar povestea unei genera&#539;ii &#537;i nu doar a rom&acirc;nilor, ci a tuturor celor care s-au confruntat, &icirc;n Europa de Est, ca adul&#539;i, cu evenimentele din jurul anului 1990&hellip; O responsabilitate vine pentru cititorul acestei lecturi provocatoare. El trebuie s&#259; spun&#259; mai departe aceast&#259; poveste.&rdquo;</div> <div>&nbsp;&nbsp;</div> <div><strong>Fixpoetry</strong>: &bdquo;Metaforele, spre deosebire de oameni, nu pot fi &icirc;nc&#259;tu&#537;ate&rdquo; se spune undeva &icirc;n <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em>, &#537;i acesta poate fi motto-ul romanului. Cartea ne vorbe&#537;te despre marile teme ale vie&#539;ii &#537;i mor&#539;ii, ale fericirii, despre teama unui popor de a-&#537;i pierde, &icirc;n vremuri tulburi, identitatea.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong>Frankfurter Rundschau</strong>: Dup&#259; str&#259;lucitorul debut &icirc;n Germania cu <em>Cartea &#537;oaptelor</em>, Vosganian ne propune acum povestea &icirc;ntregii genera&#539;ii a celor care s-au confruntat cu revolu&#539;iile Europei de Est. Dac&#259; acele evenimente au fost o fericire sau o ne&#537;ans&#259; r&#259;m&icirc;ne neclarificat. Cei trei eroi, av&icirc;nd parc&#259; fiecare ceva dintr-un <em>alter ego</em> al autorului, vorbesc cu &icirc;n&#539;elepciune despre diferen&#539;a dintre uitare &#537;i r&#259;zbunare, despre moarte, trecut &#537;i viitor. Dar se pare c&#259; &icirc;n&#539;elepciunea, ea singur&#259;, nu ajunge.&rdquo;</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Tages-Anzeiger</strong>: &bdquo; Cu <em>Cartea &#537;oaptelor</em> Vosganian a avut un mare succes interna&#539;ional. Noul roman e mai mult dec&icirc;t o <em>Carte a &#537;oaptelor</em>, e elegia unei &icirc;ntregi genera&#539;ii pierdute.&rdquo;</div> <div>&nbsp;</div> <div>Volumul <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze </em>&#537;i alte povestiri a fost nominalizat la Premiile Radio Rom&acirc;nia Cultural &#351;i la Premiile revistei&nbsp;<em>Observator cultural</em>, edi&#355;ia 2014. De asemenea, volumul a fost nominalizat de c&#259;tre Uniunea Scriitorilor din Rom&acirc;nia la premiul &bdquo;Cartea Anului&rdquo; 2013, sec&#539;iunea Proz&#259;, &icirc;ns&#259; autorul s-a recuzat de la selec&#539;ia final&#259;, av&icirc;nd &icirc;n vedere calitatea sa de prim-vicepre&#351;edinte al Uniunii Scriitorilor. Volumul a mai ap&#259;rut de cur&icirc;nd &#537;i &icirc;n Bulgaria, la Editura SONM.</div> <div>&nbsp;</div> <div><em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em>&nbsp;este ini&#539;ierea &icirc;n realismul magic al unei&nbsp;<em>C&#259;r&#539;i a &#537;oaptelor</em>&nbsp;a poporului rom&acirc;n. Cele &#537;ase povestiri ale volumului vorbesc despre nelini&#537;tile, c&#259;utarile &#537;i incertitudinile noastre, despre at&icirc;tea traume &icirc;nc&#259; nevindecate.&nbsp;<em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em>&nbsp;ne previne c&#259;, dac&#259; memoria, ca stare de luciditate, nu se reg&#259;se&#537;te &icirc;n prezentul &#537;i chiar &icirc;n viitorul nostru, viitorul nu va fi dec&icirc;t o re&icirc;ntoarcere &icirc;n trecut.</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/vosganian-varujan/"><strong><span>Varujan Vosganian</span></strong></a></strong>&nbsp;s-a n&#259;scut la 25 iulie 1958, &icirc;n Craiova. Este pre&#351;edintele Uniunii Armenilor din Rom&acirc;nia &#351;i prim-vicepre&#351;edinte al Uniunii Scriitorilor. Lucr&#259;rile sale includ trei volume de poezie &ndash;&nbsp;<em>&#350;amanul albastru</em>&nbsp;(1994),&nbsp;<em>Ochiul cel alb al reginei</em><span>&nbsp;(2001),&nbsp;<em>Iisus cu o mie de bra&#355;e</em>&nbsp;(2005) &ndash;, precum &#351;i volumul de nuvele&nbsp;<em>Statuia comandorului</em>&nbsp;(1994), pentru care a primit Premiul Asocia&#355;iei Scriitorilor din Bucure&#351;ti.&nbsp;</span></div> <div>&nbsp;</div> La Editura Polirom a mai publicat <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-soaptelor-4697/">Cartea &#537;oaptelor</a></em> (Polirom, 2009, 2012), un volum distins cu numeroase premii &#537;i care a fost declarat bestsellerul anului 2013 &icirc;n Armenia, dar &#537;i romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/copiii-razboiului-6231/">Copiii r&#259;zboiului</a></em> (2016). 18/01/2017 Lansari Ordinul National Pentru Merit, in grad de Comandor, conferit Norei Iuga http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/ordinul-national-pentru-merit-in-grad-de-comandor-conferit-norei-iuga.html Pre&#351;edintele Rom&acirc;niei, Klaus Iohannis, a semnat mar&#355;i, 17 ianuarie 2017 decretul de decorare a scriitoarei Nora Iuga cu Ordinul Na&#355;ional &bdquo;Pentru Merit&rdquo; &icirc;n grad de Comandor. <br /> <br /> &bdquo;Astfel, &icirc;n semn de &icirc;nalt&#259; apreciere pentru &icirc;ntreaga sa carier&#259; pus&#259; &icirc;n slujba promov&#259;rii limbii &#351;i culturii literare rom&acirc;ne&#351;ti, pentru d&#259;ruirea &#351;i talentul cu care s-a implicat &icirc;n promovarea imaginii Rom&acirc;niei &icirc;n lume, Pre&#351;edintele Rom&acirc;niei, domnul Klaus Iohannis, a conferit Ordinul Na&#355;ional 'Pentru Merit' &icirc;n grad de Comandor doamnei Nora Iuga, scriitoare'&rdquo;, a anun&#355;at Pre&#351;edin&#355;ia prin intermediul unui comunicat de pres&#259;. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/iuga-nora/">Nora Iuga</a></strong> s-a n&#259;scut pe 4 ianuarie 1931. Este poet&#259;, prozatoare, traduc&#259;toare, membr&#259; a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia &#351;i a PEN Club. A publicat &icirc;n jur de 20 de volume de versuri, printre care: <em>Vina nu e a mea</em> (1968); <em>Captivitatea cercului</em> (1970; retras&#259; din libr&#259;rii &#351;i biblioteci, av&icirc;nd interdic&#355;ie de publicare timp de &#351;apte ani); <em>Opinii despre durere</em> (1980); <em>Inima ca un pumn de boxeur</em> (1982, 2000); <em>Pia&#355;a cerului</em> (1986); <em>Dactilografa de noapte</em> (1996, 2010); <em>Spitalul manechinelor</em> (1998, 2010); <em>Autobuzul cu coco&#351;a&#355;i</em> (2001, 2010); <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/petrecere-la-montrouge-283/">Petrecere la Montrouge</a></em> (2012); <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/ciinele-ud-e-o-salcie-333/">c&icirc;inele ud e o salcie</a></em> (2013); <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/asculta-cum-pling-parantezele-439/">ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</a></em> (2016; Premiul Cartea de poezie a anului 2016, Gala Tinerilor Scriitori, edi&#539;ia 2017). Volume de proz&#259; &#351;i poezie traduse &icirc;n str&#259;in&#259;tate: romanele <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sexagenara-si-tinarul-4471/">Sexagenara &#351;i t&icirc;n&#259;rul</a></em> (&icirc;n Germania, Spania, Italia, Fran&#355;a, Slovenia, Bulgaria), <em>S&#259;punul lui Leopold Bloom</em> &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/hai-sa-furam-pepeni-5847/">Hai s&#259; fur&#259;m pepeni</a></em> &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/harald-si-luna-verde-editie-de-buzunar--6198/">Harald &#351;i luna verde</a></em> (&icirc;n Bulgaria) &#351;i volumele de poezie <em>Capricii periculoase</em> (antologie, &icirc;n Germania &#351;i Slovenia), <em>Autobuzul cu coco&#351;a&#355;i </em>&#351;i <em>Poem de octombrie</em> (&icirc;n Germania), <em>Inima ca un pumn de boxeur</em> (&icirc;n Fran&#355;a), <em>O inim&#259; venind pe picioroange</em> (&icirc;n Elve&#355;ia). <br /> <br /> A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, J&uuml;nger, G&uuml;nter Grass, Elfriede Jelinek, Herta M&uuml;ller etc. &Icirc;n 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie f&uuml;r Sprache und Dichtung, Darmstadt. &Icirc;n 2014 a avut loc premiera documentarului<em> Aici Nora Iuga</em> (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Rom&acirc;nesc Docuart), &icirc;n regia lui Vlad Rotaru. <br /> <br /> &Icirc;n 2015 a fost decorat&#259; cu ordinul &bdquo;Crucea de Merit&rdquo; &icirc;n grad de cavaler, la recomandarea pre&#351;edintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck. 18/01/2017 Lansari Nora Iuga, Tudor Ganea si Alex Vasies, laureati ai Galei Tinerilor Scriitori, editia 2017 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/nora-iuga-tudor-ganea-si-alex-vasies-laureati-ai-galei-tinerilor-scriitori-editia-2017.html <p>Duminic&#259;, 15 ianuarie, ora 16.00, &icirc;n Aula Bibliotecii Centrale Universitare &bdquo;Carol I&rdquo; din Bucure&#351;ti, Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului 2016 &#351;i-a desemnat c&icirc;&#351;tig&#259;torii. Nora Iuga, Tudor Ganea &#351;i Alex V&#259;sie&#351; se afl&#259; printre laurea&#355;ii din acest an ai Galei.<br /> <br /> Juriul a fost format din tinerii critici literari Bianca Bur&#355;a-Cernat, Andreea R&#259;suceanu &#351;i Cosmin Borza. <br /> <br /> Premiul &bdquo;Cartea de Poezie a anului 2016&rdquo; i-a fost acordat Norei Iuga pentru volumul <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/asculta-cum-pling-parantezele-439/">ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</a></em>, ap&#259;rut la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;. <br /> <br /> Alex V&#259;sie&#351; a fost desemnat &bdquo;T&icirc;n&#259;rul poet al anului 2016&rdquo;, pentru volumul <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/instalatia-453/">Instala&#355;ia</a></em>, ap&#259;rut la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;. <br /> <br /> Premiul &bdquo;T&icirc;n&#259;rul prozator al anului 2016&rdquo; i-a fost acordat lui Tudor Ganea pentru romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cazemata-6098/">Cazemata</a></em>, publicat la Editura Polirom. <br /> <br /> Rita Chirian a fost desemnat&#259; &bdquo;T&icirc;n&#259;rul Scriitor al anului 2016&rdquo;, pentru volumul Casa fleacurilor, ap&#259;rut la Casa de editur&#259; &bdquo;Max Blecher&rdquo;. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/autori/iuga-nora/">Nora Iuga</a></strong> s-a n&#259;scut pe 4 ianuarie 1931. Este poet&#259;, prozatoare, traduc&#259;toare, membr&#259; a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia &#351;i a PEN Club. A publicat &icirc;n jur de 20 de volume de versuri, printre care: <em>Vina nu e a mea</em> (1968); <em>Captivitatea cercului</em> (1970; retras&#259; din libr&#259;rii &#351;i biblioteci, av&icirc;nd interdic&#355;ie de publicare timp de &#351;apte ani); <em>Opinii despre durere</em> (1980); <em>Inima ca un pumn de boxeur</em> (1982, 2000); <em>Pia&#355;a cerului</em> (1986); <em>Dactilografa de noapte</em> (1996, 2010); <em>Spitalul manechinelor</em> (1998, 2010); <em>Autobuzul cu coco&#351;a&#355;i</em> (2001, 2010); <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/petrecere-la-montrouge-283/">Petrecere la Montrouge</a></em> (2012); <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/ciinele-ud-e-o-salcie-333/">c&icirc;inele ud e o salcie</a></em> (2013);<em> ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</em> (2016). Volume de proz&#259; &#351;i poezie traduse &icirc;n str&#259;in&#259;tate: romanele <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sexagenara-si-tinarul-4471/">Sexagenara &#351;i t&icirc;n&#259;rul</a></em> (&icirc;n Germania, Spania, Italia, Fran&#355;a, Slovenia, Bulgaria), <em>S&#259;punul lui Leopold Bloom</em> &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/hai-sa-furam-pepeni-5847/">Hai s&#259; fur&#259;m pepeni</a></em> (&icirc;n Bulgaria) &#351;i volumele de poezie <em>Capricii periculoase</em> (antologie, &icirc;n Germania &#351;i Slovenia), <em>Autobuzul cu coco&#351;a&#355;i</em> &#351;i<em> Poem de octombrie</em> (&icirc;n Germania), <em>Inima ca un pumn de boxeur</em> (&icirc;n Fran&#355;a), <em>O inim&#259; venind pe picioroan</em>ge (&icirc;n Elve&#355;ia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, J&uuml;nger, G&uuml;nter Grass, Elfriede Jelinek, Herta M&uuml;ller etc. &Icirc;n 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie f&uuml;r Sprache und Dichtung, Darmstadt. &Icirc;n 2014 a avut loc premiera documentarului <em>Aici Nora Iuga</em> (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Rom&acirc;nesc Docuart), &icirc;n regia lui Vlad Rotaru. &Icirc;n 2015 a fost decorat&#259; cu ordinul &bdquo;Crucea de Merit&rdquo; &icirc;n grad de cavaler, la recomandarea pre&#351;edintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck. <br /> <br /> &Icirc;n noul s&#259;u volum de versuri, <em>ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</em>, Nora Iuga &#351;i-a dorit s&#259; se exileze &icirc;ntre paranteze drepte, ca un adaos necesar la titlul-propozi&#355;ie imperativ&#259;, pentru ca pl&icirc;nsul din interior s&#259; se fac&#259; mai bine auzit. <br /> Suprarealist&#259; sau oniric-dadaist&#259;, poezia de acum a Norei Iuga este prezentat&#259; printr-un fragment din <em>Zenobia</em> lui Gellu Naum, un text pe care poeta &#351;i l-a apropriat &icirc;n a&#351;a m&#259;sur&#259;, &icirc;nc&icirc;t a considerat c&#259; este singurul care &icirc;i poate recomanda noul volum. <br /> <em>ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</em> creeaz&#259; &icirc;ntr-adev&#259;r suspans &#351;i d&#259; fiori, urm&icirc;nd ca finalul imprevizibil s&#259; ad&icirc;nceasc&#259; misterul.<br /> <br /> <strong><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/autori/vasies-alex/">Alex V&#259;sie&#351;</a></strong> s-a n&#259;scut pe 14 iunie 1993, la Bistri&#355;a. A absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universit&#259;&#355;ii &bdquo;Babe&#351;-Bolyai&rdquo; din Cluj-Napoca, unde &icirc;n prezent studiaz&#259; ca masterand. &Icirc;n 2012, a debutat cu volumul <em>Lovitura de cap</em>, publicat de Casa de Pariuri Literare, ob&#355;in&icirc;nd Premiul USR Cluj pentru debut. <br /> <br /> O actualizare a puterii &#537;i frumuse&#539;ii memoriei, care fixeaz&#259; ad&icirc;ncimea &#537;i imaginile unui limbaj al dispari&#539;iei. Un inventar al substituirilor, transpus &icirc;ntr-un discurs autoreferen&#539;ial &#537;i tehnologic, dar &#537;i o medita&#539;ie asupra nostalgiei, asupra liniilor de fug&#259; care pot distorsiona modelul, insinu&icirc;ndu-se ca forme aparent distincte, particulare spre o afectivitate p&#259;strat&#259; &icirc;n permanen&#539;&#259; drept reper inevitabil. <em>Instala&#355;ia</em> este o carte despre sf&icirc;r&#537;itul copil&#259;riei, despre adolescen&#539;&#259; &#537;i despre dragoste.<br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/ganea-tudor/">Tudor Ganea</a></strong> (n. 1983, Bucure&#351;ti) a absolvit &icirc;n 2008 Universitatea de Arhitectur&#259; &#351;i Urbanism &bdquo;Ion Mincu&rdquo; &#351;i este arhitect. &Icirc;n clasa a X-a a scris prima sa povestire, care i-a adus locul I la un concurs de proz&#259; &icirc;ntre liceele din Constan&#355;a, la care fusese &icirc;nscris&#259; f&#259;r&#259; &#351;tirea lui de c&#259;tre profesorul s&#259;u de limba &#351;i literatura rom&acirc;n&#259;. De atunci a &icirc;nceput s&#259; scrie &ndash; &icirc;n special povestiri &ndash; &#351;i nu s-a mai oprit timp de 15 ani. &Icirc;n toat&#259; aceast&#259; perioad&#259; a fost &icirc;ns&#259; unicul s&#259;u cititor &#351;i critic. &Icirc;n 2015 particip&#259; la un curs de <em>creative writing</em> &#355;inut &icirc;n tandem de Florin Iaru &#351;i Marius Chivu, care &icirc;i apreciaz&#259; prozele &#351;i &icirc;i dau &icirc;ncredere &icirc;n scrisul s&#259;u. A&#351;a ia na&#351;tere proiectul unui volum de proze scurte a c&#259;ror ac&#355;iune se desf&#259;&#351;oar&#259; &icirc;n cartierul const&#259;n&#355;ean Falez&#259;-Nord, dar care devine &icirc;n fapt un roman scris pe ner&#259;suflate: <em>Cazemata</em>.</p> Mohor&icirc;t&#259;, amenin&#355;&#259;toare, asemenea unui monstru preistoric, vechea cazemat&#259; german&#259; st&#259; &icirc;nc&#259; &icirc;n picioare pe falez&#259;. Un t&icirc;n&#259;r marginal ce-&#351;i duce veacul prin tunelele despre care se spune c&#259; o leag&#259; de mare e g&#259;sit f&#259;r&#259; via&#355;&#259; pe cupola ei, cu trupul br&#259;zdat de t&#259;ieturi. Trei muncitori de pe &#351;antierul unui bloc ce urmeaz&#259; s&#259; fie &icirc;n&#259;l&#355;at peste cazemat&#259; dispar f&#259;r&#259; urm&#259; unul dup&#259; altul. Inspectorul Adamescu este infiltrat &icirc;n zon&#259; pentru a ancheta sub acoperire straniile evenimente. Sub pojghi&#355;a realit&#259;&#355;ii mizere a unui mic cartier de la malul m&#259;rii, t&icirc;n&#259;rul poli&#355;ist descoper&#259; o lume fabuloas&#259;, populat&#259; de personaje ca Olube, Borhot, Li&#355;oi, Baban, Turcoaica, femeia f&#259;r&#259; v&icirc;rst&#259;, sau Coco, proxenetul f&#259;r&#259; buze. Pove&#351;tile lor fantastice contureaz&#259; treptat istoria b&#259;tr&icirc;nei fortifica&#355;ii, asupra c&#259;reia pare s&#259; pluteasc&#259; un blestem &#351;i a c&#259;rei influen&#355;&#259; asupra lumii ce o &icirc;nconjoar&#259; este departe de a fi luat sf&icirc;r&#351;it. 16/01/2017 Lansari S-a stins din viata traducatoarea Mioara Caragea http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/s-a-stins-din-viata-traducatoarea-mioara-caragea-.html <div>Editura Polirom &icirc;&#537;i exprim&#259; ad&icirc;ncul regret pentru trecerea &icirc;n nefiin&#539;&#259; a Mioarei Caragea, unul dintre cei mai apropia&#539;i colaboratori ai editurii.<br /> </div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/caragea-mioara/">Mioara Caragea</a></strong> a fost doctor &icirc;n Filologie, conferen&#539;iar la Universitatea din Bucure&#537;ti, Facultatea de Limbi &#537;i Literaturi Str&#259;ine. A tradus, printre al&#539;ii, din Jos&eacute; Saramago (<em>Memorialul m&icirc;n&#259;stirii</em>, <em>Istoria asediului Lisabonei</em>, <em>Evanghelia dup&#259; Isus Cristos</em>, <em>Toate numele</em>, <em>C&#259;l&#259;toria elefantului</em>, <em>Pe&#537;tera</em>, <em>Anul mor&#539;ii lui Ricardo Reis</em>, <em>Eseu despre orbire</em>), <em>Agustina Bessa Lu&iacute;s</em> (<em>Sibila</em>) &#537;i <em>E&ccedil;a de Queir&oacute;z</em> (<em>Ora&#537;ul &#537;i muntele</em>). Autoare de studii &#537;i manuale universitare, Mioara Caragea a primit Premiul Societ&#259;&#539;ii de Limba Portughez&#259; din Lisabona, Premiul Salonului Literar de la Cluj (1988) &#537;i Premiul Asocia&#539;iei Editorilor din Rom&acirc;nia (2002).<br /> <br /> </div> Dumnezeu s-o odihneasc&#259; &icirc;n pace! 16/01/2017 Lansari Romanul Exuvii, de Simona Popescu, tradus in limba franceza http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/romanul-exuvii-de-simona-popescu-tradus-in-limba-franceza.html <div><strong>Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/exuvii-editia-2016-de-buzunar--6118/">Exuvii</a></em>, de Simona Popescu, a ap&#259;rut &icirc;n limba francez&#259;, la Editura Non Lieu, &icirc;n traducerea lui Sebastian Reichmann.</strong></div> <div>&nbsp;</div> <div>Publicat &icirc;n&nbsp;patru edi&#539;ii la Polirom &#537;i disponibil &#537;i &icirc;n&nbsp;format digital, <em>Exuvii</em><strong>&nbsp;</strong>a fost distins cu Premiul Asocia&#539;iei Scriitorilor Profesioni&#537;ti din Rom&acirc;nia pentru roman &#537;i a mai fost tradus &icirc;n polon&#259; (2002) &#537;i maghiar&#259; (2008). Romanul este &icirc;n curs de&nbsp;traducere &#537;i &icirc;n limba italian&#259;.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>Enigmaticul titlu al c&#259;r&#355;ii spune, &icirc;ntr-un fel, totul: c&#259;ci &bdquo;exuviile&rdquo; s&icirc;nt pieile lep&#259;date, carcasele sub&#355;iri l&#259;sate &icirc;n urm&#259; de fluturi atunci c&icirc;nd ies din pupe, &icirc;nveli&#351;urile n&#259;p&icirc;rlite ale viet&#259;&#355;ilor care, cresc&icirc;nd, se transform&#259; cu totul. La fel facem &#351;i noi cu ipostazele noastre vechi, infantile, imature, pe care le &icirc;ngrop&#259;m &icirc;n uitare. Simona Popescu, ea, nu poate &#351;i nu vrea s&#259; le abandoneze: le str&icirc;nge, le colec&#355;ioneaz&#259;, le suprapune &icirc;ntr-un timp prezent care, ca &icirc;ntr-o sincronie perpetu&#259;, adun&#259; toate v&icirc;rstele precedente la un loc. Credin&#355;a ei este c&#259; psihologia individual&#259;, identitatea, personalitatea &icirc;&#351;i pierd consisten&#355;a dac&#259; renun&#355;&#259; la pa&#351;ii anteriori. Nu s&icirc;ntem doar ce s&icirc;ntem, ci &#351;i ce am fost. Iar adev&#259;ratele abisuri ale fiin&#355;ei se ascund &icirc;n trecut, &icirc;n experien&#355;ele &icirc;nstr&#259;inate ale avatarilor care ne-au purtat numele.</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Simona Popescu</strong> (n&#259;scut&#259; pe 10 martie 1965, &icirc;n Codlea) este poet&#259;, prozatoare &#351;i eseist&#259;. A absolvit &icirc;n 1987 Facultatea de Litere din Bucure&#351;ti, unde este, &icirc;n prezent, conferen&#355;iar universitar. A publicat: Poezie: <em>Xilofonul &#351;i alte poeme</em>, Editura Litera, Bucure&#351;ti, 1990 (traducere &icirc;n limba maghiar&#259;: <em>Xilofon</em>, Editura Pont, Budapesta, 1998); <em>Pauz&#259; de respira&#355;ie </em>(&icirc;mpreun&#259; cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu &#351;i Marius Oprea), Editura Litera, Bucure&#351;ti, 1991; <em>Juventus</em>, Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, Bucure&#351;ti, 1994; <em>Noapte sau zi</em>, Editura Paralela 45, Pite&#351;ti, 1998; <em>Juventus &#351;i alte poeme</em>, antologie, Editura Paralela 45, Pite&#351;ti, 2004; <em>Lucr&#259;ri &icirc;n verde. Pledoaria mea pentru poezie</em>, Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, Bucure&#351;ti, 2006 (traducere &icirc;n limba francez&#259;, cu o anex&#259; &icirc;n limba german&#259;: <em>Travaux en vert. Mon plaidoyer pour la po&eacute;sie. Fragments</em>, Editions Phi, Luxembourg, 2006); Proz&#259;: <em>Exuvii</em>, Editura Nemira, Bucure&#351;ti, 1997; Editura Paralela 45, Pite&#351;ti, 2002; Editura Polirom, Ia&#351;i, 2004, 2008, 2011, 2016 (traducere &icirc;n limba polonez&#259;: <em>Wylinka</em>, Editura Czarne, Wo&#322;owiec, 2002; traducere &icirc;n limba maghiar&#259;: <em>Vedl&eacute;sek</em>, Editura Pont, Budapesta, 2008); <em>Rubik</em>, roman colectiv cu 29 de autori (coordonatoare),Editura Polirom, Ia&#351;i, 2008; Eseu: <em>Volubilis</em>, Editura Paralela 45, Pite&#351;ti, 1998; <em>Salvarea speciei. Despre suprarealism &#351;i Gellu Naum</em>, Editura Funda&#355;iei Culturale Rom&acirc;ne, Bucure&#351;ti, 2000; <em>Clava. Critific&#355;iune cu Gellu Naum</em>, Editura Paralela 45, Pite&#351;ti, 2004; <em>Autorul, un personaj</em>, Editura Paralela 45, Pite&#351;ti, 2015.</div> 13/01/2017 Lansari Prizoniera in Teheran. Cum am supravietuit intr-o inchisoare iraniana, de Marina Nemat http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/prizoniera-in-teheran-cum-am-supravietuit-intr-o-inchisoare-iraniana-de-marina-nema.html <em>&bdquo;&Icirc;mi doream s&#259; o fi putut salva. &Icirc;mi doream s&#259; fi murit cu ea. Dar moartea mea nu ar fi ajutat pe nimeni. Aveam o poveste de spus. Zahra le d&#259;duse prizonierilor politici din Iran un nume &#351;i un chip; venise r&icirc;ndul meu s&#259; le dau un glas.&rdquo;</em> (Marina Nemat) <br /> <br /> &Icirc;n ianuarie 1982, Marina Moradi-Bakht, pe atunci &icirc;n v&icirc;rst&#259; de 16 ani, este arestat&#259;, apoi torturat&#259; &#351;i condamnat&#259; la moarte pentru crime politice: protestase la &#351;coal&#259; &icirc;mpreun&#259; cu al&#355;i tineri atunci c&icirc;nd, &icirc;n urma revolu&#355;iei din Iran, propaganda islamic&#259; &#351;i studierea Coranului deveniser&#259; mai importante dec&icirc;t disciplinele de &icirc;nv&#259;&#355;&#259;m&icirc;nt. <br /> <br /> &Icirc;n sinistra &icirc;nchisoare Evin din Teheran, Ali, unul dintre anchetatorii care interogheaz&#259; de&#355;inu&#355;ii, se &icirc;ndr&#259;goste&#351;te de ea &#351;i o salveaz&#259; din fa&#355;a plutonului de execu&#355;ie folosindu-&#351;i leg&#259;turile cu ayatollahul Khomeini. Pre&#355;ul pe care i-l cere &icirc;n schimb este cov&icirc;r&#351;itor: va trebui s&#259;-l ia de so&#355; &#351;i s&#259; se converteasc&#259; la religia islamic&#259;. Altfel, nu doar ea, ci &icirc;ntreaga ei familie &#351;i Andre Nemat, t&icirc;n&#259;rul pe care &icirc;l iube&#351;te, vor avea de suferit. <br /> <br /> Marina va trebui s&#259; accepte &#351;i, din condamnat&#259; la moarte, va deveni prizonier&#259; pe via&#355;&#259; a statului iranian &#351;i a b&#259;rbatului care &#355;ine &icirc;n m&icirc;ini soarta ei &#351;i a familiei sale. Dramatice, pline de pasiune &#351;i sensibilitate, amintirile ei au fost traduse &#351;i publicate &icirc;n zeci de &#355;&#259;ri din &icirc;ntreaga lume.<br /> <br /> &bdquo;Marina Nemat spune o poveste sf&icirc;&#351;ietoare despre iertare, speran&#355;&#259; &#351;i dragoste r&#259;bd&#259;toare; ea d&#259; glas istoriilor nespuse, trecute sub t&#259;cere de revolu&#355;ia din Iran.&rdquo; (<em>Publishers Weekly</em>) <br /> <br /> Bestseller interna&#355;ional, <em>Prizonier&#259; &icirc;n Teheran. Cum am supravie&#355;uit &icirc;ntr-o &icirc;nchisoare iranian&#259;</em>, de Marina Nemat, a ap&#259;rut recent la Editura Polirom, &icirc;n traducerea M&#259;d&#259;linei Sofron &#351;i a Cristinei Popescu. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/nemat-marina/">Marina Nemat</a></strong> s-a n&#259;scut &icirc;n 1965 &icirc;n Iran, &#355;ar&#259; pe care a p&#259;r&#259;sit-o &icirc;n 1991 &icirc;mpreun&#259; cu so&#355;ul &#351;i copilul ei pentru a tr&#259;i &icirc;n Canada. A mai scris volumul de amintiri <em>After Tehran: A Life Reclaimed</em>. &Icirc;n 2007 i s-a decernat Premiul Demnit&#259;&#355;ii Umane de c&#259;tre Parlamentul European &#351;i asocia&#355;ia cultural&#259; Europa 2004. 12/01/2017 Lansari De la Junimea la Noica: Studii de cultura romaneasca, de Marta Petreu, in limba italiana http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/de-la-junimea-la-noica:-studii-de-cultura-romaneasca-de-marta-petreu-in-limba-italiana.html <p>Volumul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/de-la-junimea-la-noica:-studii-de-cultura-romaneasca-4354/">De la Junimea la Noica: Studii de cultur&#259; rom&acirc;neasc&#259;</a></em>, de Marta Petreu, a ap&#259;rut la finele anului 2016 &icirc;n limba italian&#259;, la Editura Orthotes (colec&#539;ia &bdquo;Studia Humaniora&rdquo;, Napoli), edi&#539;ie &icirc;ngrijit&#259; de Giovanni Rotiroti, cu o postfa&#539;&#259; de Irma Carannante, cu titlul <em>Dall'Olocausto al Gulag. Studi di cultura romena</em>. <br /> <br /> Volumul <em>De la Junimea la Noica: Studii de cultur&#259; rom&acirc;neasc&#259;</em> a ap&#259;rut la Polirom &icirc;n anul 2011, &icirc;n seria de autor dedicat&#259; Martei Petreu, &#537;i a ob&#539;inut Premiul revistei <em>Observator cultural</em> &icirc;n anul 2012. <br /> <br /> Studiile reunite &icirc;n acest volum acoper&#259; o perioad&#259; istoric&#259; de aproximativ 150 de ani, de la mijlocul secolului al XIX-lea &#351;i p&icirc;n&#259; ast&#259;zi &#537;i abordeaz&#259; probleme spinoase ale istoriei &#351;i ale istoriei ideilor &ndash; de pild&#259;, problema evreiasc&#259;, a&#351;a cum a fost v&#259;zut&#259; &icirc;n a doua jum&#259;tate a secolului al XIX-lea, felul cum a fost v&#259;zut Nae Ionescu de c&#259;tre contemporanii lui, ideile &#351;i atitudinile genera&#355;iei &rsquo;27, complicatele rela&#355;ii ale lui Eliade cu legionarii &#351;i de modul simbolic &icirc;n care s-a desp&#259;r&#355;it de ei, pentru a-&#351;i &icirc;ncepe visata &bdquo;via&#355;&#259; nou&#259;&rdquo;, atitudinea lui Noica fa&#355;&#259; de Securitate. <br /> <br /> Bazat&#259; pe analiza minu&#355;ioas&#259; a surselor de prim&#259; m&icirc;n&#259; &#351;i pe contextualizarea rom&acirc;neasc&#259; &#351;i european&#259; a fiec&#259;rui subiect, <em>De la Junimea la Noica</em> este rezultatul unei viziuni filosofice &#351;i morale unitare: una care ne &icirc;nva&#355;&#259; c&#259; trebuie s&#259; ne asum&#259;m &icirc;n mod lucid &icirc;ntregul trecut, pentru c&#259; numai astfel mai este cu putin&#355;&#259; viitorul. <br /> <br /> &bdquo;Secolul al XX-lea a produs &#351;i a tr&#259;it dou&#259; mari tragedii, Gulagul &#351;i Holocaustul&hellip; Poate c&#259; va veni o vreme c&icirc;nd, asum&icirc;ndu-ne evreii no&#351;tri ca ai no&#351;tri, vom vorbi despre ei, despre cei pieri&#355;i &icirc;n Holocaust &ndash; nu &icirc;n nume personal, ci &icirc;n nume colectiv &ndash;, ca despre o ireparabil&#259; pierdere: a&#351;a cum vorbim despre mor&#355;ii no&#351;tri de la Canal.&rdquo; (Marta Petreu) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/petreu-marta/">Marta Petreu</a></strong> este scriitor &#351;i profesor. Face parte din gruparea literar&#259; &bdquo;Echinox&rdquo;; e membr&#259; a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia &#351;i a Funda&#355;iei Culturale &bdquo;Apostrof&rdquo;. Este profesor de istoria filosofiei rom&acirc;ne&#351;ti la Universitatea &bdquo;Babe&#351;-Bolyai&rdquo; &#351;i redactor-&#351;ef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din Rom&acirc;nia. Doctor &icirc;n filosofie al Universit&#259;&#355;ii din Bucure&#351;ti. A debutat editorial &icirc;n 1981, cu volumul de poeme <em>Aduce&#355;i verbele</em>. &Icirc;n 2011, Editura Polirom a ini&#355;iat seria de autor &bdquo;Marta Petreu&rdquo;, &icirc;n care au ap&#259;rut p&icirc;n&#259; &icirc;n prezent: romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/acasa-pe-cimpia-armaghedonului-4068/">Acas&#259;, pe C&icirc;mpia Armaghedonului</a></em> (Premiul &bdquo;Cartea Anului 2011&rdquo; acordat de <em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em> &#351;i Funda&#355;ia Anonimul; Premiul pentru cea mai bun&#259; carte de fic&#355;iune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din Rom&acirc;nia); <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/apocalipsa-dupa-marta-4069/">Apocalipsa dup&#259; Marta</a></em> (integral&#259; a poeziei editate p&icirc;n&#259; &icirc;n 2011); <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cioran-sau-un-trecut-deocheat-4070/">Cioran sau un trecut deocheat</a></em>; <em>De la Junimea la Noica. Studii de cultur&#259; rom&acirc;neasc&#259;</em>; <em>Filosofia lui Caragiale</em>; <em>O zi din via&#355;a mea f&#259;r&#259; durere</em>; <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ionescu-in-tara-tatalui-4706/">Ionescu &icirc;n &#355;ara tat&#259;lui</a></em>; <em>Jocurile manierismului logic</em>; <em>Filosofii paralele</em>; <em>Biblioteci &icirc;n aer liber</em>; <em>Asta nu este via&#355;a mea</em> (poezie); <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/diavolul-si-ucenicul-sau:-nae-ionescu-%E2%80%93-mihail-sebastian-editia-a-iii--6079/">Diavolul &#351;i ucenicul s&#259;u: Nae Ionescu &ndash; Mihail Sebastian</a></em>. Pentru c&#259;r&#355;ile ei, Marta Petreu a primit numeroase premii na&#355;ionale &#351;i interna&#355;ionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul <em>Acas&#259;, pe C&icirc;mpia Armaghedonului</em>, studii asupra culturii rom&acirc;ne&#351;ti) au fost traduse &#351;i publicate &icirc;n Fran&#355;a, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia &#351;i Elve&#355;ia. </p> 10/01/2017 Lansari Nora Iuga, cistigatoarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2016 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/nora-iuga-cistigatoarea-premiului-cartea-de-poezie-a-anului-2016.html <p>Vineri, 6 ianuarie, juriul Galei Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2016 a desemnat c&icirc;&#351;tig&#259;torul celei mai bune c&#259;r&#355;i de poezie a anului trecut: Nora Iuga, cu volumul <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/asculta-cum-pling-parantezele-439/">ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</a></em>, ap&#259;rut la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;. </p> <p>Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului 2016 va avea loc duminic&#259;, 15 ianuarie, ora 16.00, &icirc;n Aula Bibliotecii Centrale Universitare &bdquo;Carol I&rdquo; din Bucure&#351;ti. Juriul este format din trei tineri critici literari, laurea&#355;i ai edi&#355;iilor 2012, 2014 &#351;i 2015: Bianca Bur&#355;a-Cernat, Andreea R&#259;suceanu &#351;i Cosmin Borza. </p> <p><strong>Nominaliz&#259;rile pentru sec&#355;iunea &bdquo;T&icirc;n&#259;rul poet al anului 2016&rdquo;:</strong> <br /> Rita Chirian, <em>Casa fleacurilor</em>, Casa de editur&#259; &bdquo;Max Blecher&rdquo;<br /> Sorin Despot, <em>Termeni &#351;i condi&#355;ii</em>, Casa de editur&#259; &bdquo;Max Blecher&rdquo; <br /> Matei Hutopil&#259;, <em>Ti&#351;i&#355;a</em>, Editura Charmides <br /> Radu Ni&#355;escu,<em> Dialectica ur&#351;ilor</em>, Casa de editur&#259; &bdquo;Max Blecher&rdquo; <br /> Alina Purcaru,<em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/rezistenta-449/"> rezisten&#355;&#259;</a></em>, Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; <br /> Alex V&#259;sie&#351;, <em><a href="http://www.cartearomaneasca2005-2016.polirom.ro/catalog/carte/instalatia-453/">Instala&#355;ia</a></em>, Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;</p> <p> <strong>Nominaliz&#259;rile pentru sec&#355;iunea &bdquo;T&icirc;n&#259;rul prozator al anului 2016&rdquo;:</strong> <br /> Flavius Ardelean, <em>Miasma</em>, Editura Herg Benet <br /> Tudor Ganea, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cazemata-6098/">Cazemata</a></em>, Editura Polirom <br /> Vlad Roman, <em>C&icirc;t mai aproape de tine</em>, Editura Univers <br /> <br /> &bdquo;T&icirc;n&#259;rul critic al anului 2016&rdquo; &ndash; Premiul nu se acord&#259;.<br /> <br /> &Icirc;n noul s&#259;u volum de versuri, <em>ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</em>, Nora Iuga &#351;i-a dorit s&#259; se exileze &icirc;ntre paranteze drepte, ca un adaos necesar la titlul-propozi&#355;ie imperativ&#259;, pentru ca pl&icirc;nsul din interior s&#259; se fac&#259; mai bine auzit. <br /> Suprarealist&#259; sau oniric-dadaist&#259;, poezia de acum a Norei Iuga este prezentat&#259; printr-un fragment din <em>Zenobia</em> lui Gellu Naum, un text pe care poeta &#351;i l-a apropriat &icirc;n a&#351;a m&#259;sur&#259;, &icirc;nc&icirc;t a considerat c&#259; este singurul care &icirc;i poate recomanda noul volum. <br /> <em>ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</em> creeaz&#259; &icirc;ntr-adev&#259;r suspans &#351;i d&#259; fiori, urm&icirc;nd ca finalul imprevizibil s&#259; ad&icirc;nceasc&#259; misterul.<br /> <br /> &bdquo;&hellip;ce v&#259; spun eu e purul adev&#259;r, c&icirc;teodat&#259; m&#259; aflu &icirc;ntr-o stare din care vreau s&#259; comunic ceva &#351;i atunci pac! vin cuvintele, iar starea aceea, dac&#259; m&#259; las furat de ele, se duce dracului &#351;i dumneavoastr&#259; abia atunci v&#259; place fiindc&#259; &icirc;ncepe&#355;i s&#259; recunoa&#351;te&#355;i &icirc;n cuvintele mele ceva bine &#351;tiut, pe c&icirc;nd mie, &icirc;nc&#259; de la na&#351;tere, mi-a intrat &icirc;n cap c&#259; am de comunicat lucruri uitate, de undeva unde sensibilitatea mea ar putea &icirc;nt&icirc;lni marea sensibilitate general&#259; pierdut&#259; pe drum, v&#259; rog s&#259; m&#259; scuza&#355;i c&#259; folosesc cuv&icirc;ntul <em>sensibilitate</em>, &icirc;mi vine s&#259; pl&icirc;ng de necaz &#351;tiu c&#259; s&icirc;nte&#355;i cult&#259;, mi-a&#355;i dovedit-o f&#259;c&icirc;ndu-mi confiden&#355;a c&#259; citi&#355;i homane, dar nu de literatur&#259; e vorba &#351;i nici de cuvinte, pu&#355;in m&#259; intereseaz&#259; &#351;i literatura, &#351;i cuvintele&hellip;&rdquo; (Gellu Naum, <em>Zenobia</em>) <br /> <br /> &bdquo;S&icirc;nt un <em>enfant prodige</em> la 85 de ani. M-am n&#259;scut din conjunc&#355;ia dintre un ochi de miel &#351;i o furculi&#355;&#259;, asta ca m&#259;car s&#259; sim&#355;i&#355;i, dragii mei, dac&#259; tot nu &icirc;n&#355;elege&#355;i c&#259; v&#259; iubesc la nebunie c&icirc;nd spune&#355;i: &laquo;Merge &#351;i a&#351;a!&raquo;, ca &#351;i cum v-ar intra pe fereastr&#259; marele necunoscut&hellip;&rdquo; (Nora Iuga) </p> <p><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/iuga-nora/">Nora Iuga</a></strong> s-a n&#259;scut pe 4 ianuarie 1931. Este poet&#259;, prozatoare, traduc&#259;toare, membr&#259; a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia &#351;i a PEN Club. A publicat &icirc;n jur de 20 de volume de versuri, printre care: <em>Vina nu e a mea</em> (1968); <em>Captivitatea cercului</em> (1970; retras&#259; din libr&#259;rii &#351;i biblioteci, av&icirc;nd interdic&#355;ie de publicare timp de &#351;apte ani); <em>Opinii despre durere</em> (1980); <em>Inima ca un pumn de boxeur</em> (1982, 2000); <em>Pia&#355;a cerului</em> (1986); <em>Dactilografa de noapte</em> (1996, 2010); <em>Spitalul manechinelor</em> (1998, 2010); <em>Autobuzul cu coco&#351;a&#355;i</em> (2001, 2010); <em>Petrecere la Montrouge</em> (2012); <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ciinele-ud-e-o-salcie-4971/">C&icirc;inele ud e o salcie</a></em> (2013); <em>ascult&#259; cum pl&icirc;ng parantezele</em> (2016). Volume de proz&#259; &#351;i poezie traduse &icirc;n str&#259;in&#259;tate: romanele <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sexagenara-si-tinarul-4471/">Sexagenara &#351;i t&icirc;n&#259;rul</a></em> (&icirc;n Germania, Spania, Italia, Fran&#355;a, Slovenia, Bulgaria), <em>S&#259;punul lui Leopold Bloom</em> &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/hai-sa-furam-pepeni-5847/">Hai s&#259; fur&#259;m pepeni</a></em> (&icirc;n Bulgaria) &#351;i volumele de poezie <em>Capricii periculoase</em> (antologie, &icirc;n Germania &#351;i Slovenia), <em>Autobuzul cu coco&#351;a&#355;i</em> &#351;i <em>Poem de octombrie</em> (&icirc;n Germania), <em>Inima ca un pumn de boxeur</em> (&icirc;n Fran&#355;a), <em>O inim&#259; venind pe picioroange</em> (&icirc;n Elve&#355;ia). A tradus peste 30 de titluri din Nietzsche, Strindberg, Celan, J&uuml;nger, G&uuml;nter Grass, Elfriede Jelinek, Herta M&uuml;ller etc. <br /> &Icirc;n 2007 a primit Premiul Friedrich-Gundolf, oferit de Deutsche Akademie f&uuml;r Sprache und Dichtung, Darmstadt. &Icirc;n 2014 a avut loc premiera documentarului <em>Aici Nora Iuga</em> (Premiul pentru imagine la Festivalul de Film Documentar Rom&acirc;nesc Docuart), &icirc;n regia lui Vlad Rotaru. &Icirc;n 2015 a fost decorat&#259; cu ordinul &bdquo;Crucea de Merit&rdquo; &icirc;n grad de cavaler, la recomandarea pre&#351;edintelui Republicii Federale Germania, Joachim Gauck. </p> 09/01/2017 Lansari Tragicul punct de cotitura din istorie: Revolutia Rusa (1891-1924). Tragedia unui popor de Orlando Figes http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/tragicul-punct-de-cotitura-din-istorie:-revolutia-rusa-1891-1924--tragedia-unui-popor-de-orlando-fige.html <div>&bull; <strong>&bdquo;O capodoper&#259; modern&#259;.&rdquo; (Andrew Marr)</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong>&bull; &bdquo;Volumul lui Orlando Figes combin&#259; for&#355;a dramatic&#259;, nara&#355;iunea captivant&#259; &#351;i o erudi&#355;ie des&#259;v&icirc;r&#351;it&#259; &ndash; o realizare extraordinar&#259;.&rdquo; (<em>Sunday Telegraph</em>)</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong>&bull; <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/revolutia-rusa-1891-1924--tragedia-unui-popo-6255/">Revolu&#355;ia Rus&#259; (1891-1924). Tragedia unui popor</a></em> (1997) a fost distins&#259; cu Wolfson Prize, NCR Book Award, W.H. Smith Literary Award, Longman/History Today Book Prize &#351;i Los Angeles Times Book Prize.</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong> <div><strong>&bull; Volum ap&#259;rut &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/historia/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Historia</a>&rdquo; (coordonator Mihai-R&#259;zvan Ungureanu), traducere semnat&#259; de Cornelia Marinescu, &icirc;n edi&#355;ie cartonat&#259; &#351;i ilustrat&#259;, disponibil &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259; </strong></div> </strong></div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><span>Volum ap&#259;rut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului &#351;i Memoria Exilului Rom&acirc;nesc.</span></strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>Scris&#259; &icirc;ntr-un stil narativ care surprinde at&icirc;t amploarea, c&icirc;t &#351;i numeroase detalii privind desf&#259;&#351;urarea imensului cataclism istoric care a fost Revolu&#355;ia Rus&#259;, istoria lui Orlando Figes este unul dintre cele mai importante studii contemporane asupra Rusiei &icirc;nceputului de secol XX. </div> <div>&nbsp;</div> <div>Decupajul cronologic ales de autor este relevant: &icirc;ncep&icirc;nd cu anii 1880, corespunz&#259;tori abandon&#259;rii de c&#259;tre regimul &#355;arist a tentativelor de reform&#259; &#351;i revenirii &icirc;n for&#355;&#259;, odat&#259; cu Alexandru al III-lea, a unei politici autocrate, &#351;i p&icirc;n&#259; la moartea lui Lenin, &icirc;n 1924. C&#259;ut&icirc;nd s&#259; re&icirc;nvie o realitate complex&#259;, Figes urm&#259;re&#351;te istoriile individuale a numeroase personaje din diverse categorii sociale &ndash; de la scriitorul Maxim Gorki, a c&#259;rui coresponden&#355;&#259; &icirc;i dezv&#259;luie incredibila luciditate, trec&icirc;nd prin frumoasa figur&#259; a &#355;&#259;ranului reformator Serghei Semionov, p&icirc;n&#259; la personaje ambivalente cum ar fi Dmitri Oskin, un simplu soldat pe care r&#259;zboiul civil &icirc;l va transforma &icirc;ntr-un comisar bol&#351;evic nemilos. </div> <div>&nbsp;</div> <div>&Icirc;nc&#259; de la primele ore, Revolu&#355;ia Rus&#259; a fost o jacquerie de o violen&#355;&#259; incredibil&#259; pe care numai bol&#351;evicii au reu&#351;it s&#259; o exploateze. Lenin, c&#259;ruia Figes &icirc;i schi&#355;eaz&#259; un portret fascinant, a &icirc;n&#355;eles avantajul pe care &icirc;l putea ob&#355;ine. Violen&#355;a &ndash; &#351;i sl&#259;biciunea adversarilor lor &ndash; le-a deschis calea bol&#351;evicilor, apoi Terorii Ro&#351;ii &#351;i consolid&#259;rii sistemului partidului-stat poli&#355;ienesc, birocratic, corupt &#351;i ineficient care avea s&#259; dureze p&icirc;n&#259; la sf&icirc;r&#351;itul anilor 1980.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Istoricul Orlando Figes despre <em>Revolu&#355;ia Rus&#259;</em>, <strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=kzH5OI9TMP0">aici</a></strong>.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;De la <em>Doctor Jivago</em>, este cea mai emo&#355;ionant&#259; descriere a Revolu&#355;iei Ruse.&rdquo; (<em>Independent</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;<em>Tragedia unui popor</em> va ajuta mai mult dec&icirc;t orice alt&#259; carte la &icirc;n&#355;elegerea Revolu&#355;iei Ruse.&rdquo; (<em>London Review of Books</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Tragedia revolu&#355;ionar&#259; a poporului rus a constat mai cur&icirc;nd &icirc;n mo&#351;tenirea l&#259;sat&#259; de propria &icirc;napoiere cultural&#259; dec&icirc;t &icirc;n influen&#355;a malefic&#259; a unor bol&#351;evici &laquo;venetici&raquo;. Oamenii nu au fost victimele revolu&#355;iei, ci protagoni&#351;ti &icirc;n tragedia ei. Se poate u&#351;or crede c&#259; dup&#259; &#351;aptezeci de ani de opresiune comunist&#259; poporul &#351;i-a c&icirc;&#351;tigat dreptul de a se considera victim&#259;. Dar perspectivele Rusiei ca na&#355;iune democratic&#259; depind &icirc;n mare m&#259;sur&#259; de capacitatea ru&#351;ilor de a privi &icirc;n fa&#355;&#259; istoria lor recent&#259;; iar aceasta trebuie s&#259; atrag&#259; dup&#259; sine recunoa&#351;terea faptului c&#259;, indiferent c&icirc;t de oprima&#355;i au fost oamenii de sistemul sovietic, el s-a dezvoltat pe p&#259;m&icirc;nt rusesc. Sl&#259;biciunea culturii democratice ruse&#351;ti a fost aceea care a permis bol&#351;evismului s&#259; prind&#259; r&#259;d&#259;cini. Aceasta a fost mo&#351;tenirea istoriei Rusiei, a secolelor de iob&#259;gie &#351;i de conducere autocratic&#259;, care i-au &#355;inut pe oamenii de r&icirc;nd pasivi &#351;i lipsi&#355;i de putere. F&#259;r&#259; &icirc;ndoial&#259;, a fost tragedia unor oameni, dar a fost o tragedie care s-a &icirc;nf&#259;ptuit cu ajutorul lor. Poporul rus a fost prins &icirc;n capcana tiraniei propriei lui istorii.&rdquo; (Orlando Figes)</div> <div>&nbsp;</div> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/figes-orlando/">Orlando<span> Figes</span></a></strong> este profesor de istorie la Colegiul Birkbeck, Universitatea din Londra. Este autorul a numeroase c&#259;r&#355;i despre istoria Rusiei, cum ar fi: <em>Natasha&rsquo;s Dance: A Cultural History of Russia</em> (2002), <em>The Whisperers: Private Life in Stalin&rsquo;s Russia</em> (2008), <em>Crimea: The Last Crusade</em> (2010) &#351;i <em>Just Send Me Word: A True Story of Love and Survival in the Gulag</em> (2012). 21/12/2016 Lansari Concurs de debut organizat de Editura Polirom, editia 2017 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/concurs-de-debut-organizat-de-editura-polirom-editia-2017.html Editura Polirom organizeaz&#259; <strong>Concursul anual de debut</strong>, edi&#355;ia 2017, la sec&#355;iunile <strong>Poezie</strong> &#351;i <strong>Proz&#259;</strong>. <br /> <br /> Manuscrisele participante la concurs (f&#259;r&#259; CV) vor fi ata&#351;ate unui e-mail, creat cu aceast&#259; ocazie &#351;i trimise la adresele: madalina.ghiu@polirom.ro &#351;i madalina.ghiu@gmail.com. Adresa de e-mail poate fi motto-ul volumului, un fragment din motto sau titlul c&#259;r&#355;ii. Exemplu: orazero@yahoo.com etc. Mailul &#351;i manuscrisul ata&#351;at nu vor con&#355;ine numele concurentului &ndash; cazul contrar duce la descalificare. <br /> <br /> Dac&#259; nu se va folosi e-mailul, manuscrisele vor fi trimise prin po&#351;t&#259; sau depuse direct la sediul editurii (Bucure&#351;ti, Splaiul Unirii nr. 6, bl. B3A, sc. 1, et. 1, sector 4, 040031, O.P. 53), &icirc;n perioada 15 decembrie 2016-15 februarie 2017. Plicul va purta men&#355;iunea &bdquo;Pentru Concursul de debut al Editurii Polirom&rdquo;. Pe plic, nu va figura numele expeditorului, ci un motto. &Icirc;n interior, se va introduce un al doilea plic sigilat &ndash; cu acela&#351;i motto &ndash;, care va con&#539;ine numele &#351;i CV-ul autorului (date de contact) . <br /> <br /> Manuscrisele de poezie trebuie s&#259; aib&#259; minimum 50 de poezii, iar cele de proz&#259;, 150.000 de semne (caractere+spa&#355;ii). S&icirc;nt acceptate &#351;i manuscrise ale autorilor care au fost inclu&#351;i anterior &icirc;n antologii sau au publicat &icirc;n volume colective. <br /> <br /> Rezultatul Concursului va fi anun&#355;at &icirc;n prima parte a lunii martie. Lucr&#259;rile declarate c&icirc;&#351;tig&#259;toare vor fi publicate &#351;i lansate la T&icirc;rgul de carte Bookfest 2017. <br /> <br /> Premiul const&#259; &icirc;n publicarea volumului. Manuscrisele nepublicate nu se &icirc;napoiaz&#259;. 19/12/2016 Lansari Robert Serban, laureat al Premiilor Filialei Timisoara a USR http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/robert-serban-laureat-al-premiilor-filialei-timisoara-a-usr.html <div><span>Luni, 12 decembrie, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia pentru anul editorial 2015, Filiala Timi&#351;oara. </span></div> <div>&nbsp;</div> <div><span>Juriul pentru acordarea Premiilor a fost format din: Marian Odangiu (Pre&#351;edinte), Gra&#355;iela Benga, Eugen Bunaru, Simona Constantinovici &#351;i Viorel Marineasa. </span></div> <div>&nbsp;</div> <div><span>Astfel, Robert &#350;erban a ob&#355;inut premiul la sec&#355;iunea &bdquo;Poezie&rdquo; pentru volumul <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/putin-sub-linie-427/">Pu&#355;in sub linie</a></em>, ap&#259;rut &icirc;n 2015 la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, disponibil &#351;i &icirc;n <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/putin-sub-linie-5870/">edi&#355;ie digital&#259;</a>. Pentru acela&#351;i volum, Robert &#350;erban a mai ob&#355;inut dou&#259; distinc&#355;ii: Premiul Radio Rom&acirc;nia Cultural, edi&#355;ia 2016 &#351;i Premiul revistei <em>Ateneu</em>, edi&#355;ia din acela&#351;i an.</span></div> <div>&nbsp;</div> <div><span>Mai multe detalii despre Premiile literare ale Filialei Timi&#351;oara a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia, pentru anul editorial 2015, </span><span><a href="http://www.uniuneascriitorilortm.ro/content/premiile-filialei-timi%C8%99oara-uniunii-scriitorilor-rom%C3%A2nia">aici</a></span><span>. </span></div> <div>&nbsp;</div> <div>De c&icirc;te ori nu ne-am dorit s&#259; fim ultimii, dar, &icirc;n acela&#537;i timp, primii deasupra liniei? Adic&#259; &icirc;ntre c&icirc;&#537;tig&#259;tori, de&#351;i cei de pe urm&#259; dintre ei. Nimeni nu are chef s&#259; piard&#259;. Numai c&#259; via&#539;a te aduce, c&icirc;teodat&#259;, sub linie. Dac&#259; ai noroc, mai ie&#537;i la suprafa&#539;&#259;, mai tragi o gur&#259; de aer, arunci o privire, poate chiar... plute&#537;ti. M&#259;car un timp. &Icirc;n aceast&#259; carte s&icirc;nt &bdquo;pove&#537;ti&rdquo; despre cum e sub linie, de ce s-a ajuns acolo, ce se &icirc;nt&icirc;mpl&#259; pe acolo, cum &#537;i dac&#259; se mai iese la suprafa&#539;&#259;. Robert &#536;erban pare c&#259; scrie at&icirc;t de firesc &#537;i de simplu, &icirc;nc&icirc;t uneori ai impresia c&#259; ai mai citit undeva cuvintele sale. &Icirc;n propriile-&#539;i g&icirc;nduri, probabil.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;&Icirc;n urm&#259; cu c&icirc;tva timp, Robert &#350;erban ducea p&icirc;n&#259; &icirc;n p&icirc;nzele albe poetica suprafe&#355;ei: o suprafa&#355;&#259; &icirc;ndelung &#351;lefuit&#259;, a ultimelor gesturi &#351;i, &icirc;ntr-un sens, a ultimelor cuvinte. Acum, &icirc;n acest nou &#351;i nea&#351;teptat <em>Pu&#355;in sub linie</em>, reinventeaz&#259; o poetic&#259; a st&#259;rii lucrurilor, a singurei-frici-care-conteaz&#259;, a texturilor realit&#259;&#355;ii care se afl&#259; imediat sub suprafa&#355;&#259;, a cuvintelor mici care te trec podul. Eu am trecut podul &#259;sta cu Robert &#350;erban &#351;i am r&#259;mas &icirc;n continuare <em>pu&#355;in sub linie</em>.&rdquo; (Simona Sora)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Poezia lui Robert &#350;erban cu greu &icirc;&#351;i disimuleaz&#259; melancolia sub o aparent&#259; observare a mi&#351;c&#259;rilor cotidiene. Ochiul acestui poet catalogheaz&#259; semnele sacrului &icirc;n relieful realului asemeni unui entomolog care prinde fluturi &icirc;n cartonul insectarului. Numai c&#259; acel carton este, evident, un palimpsest: &icirc;n straturile sale succesive se ascund istorii, triste&#355;i vechi &#351;i noi, iar membrana sa este chiar zona temporal&#259; &icirc;nc&#259; nen&#259;scut&#259;: un viitor care se formeaz&#259; &icirc;n apele negre ale aceleia&#351;i melancolii.&rdquo; (Bogdan-Alexandru St&#259;nescu)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Poemele din <em>Pu&#355;in sub linie</em> graviteaz&#259; &icirc;n jurul unor imagini c&icirc;nd tandre, c&icirc;nd ironice, c&icirc;nd str&#259;punse de melancolie, c&icirc;nd puls&icirc;nd a speran&#355;&#259; matur&#259;, &icirc;ns&#259; &icirc;ntotdeauna circumscrise unui ideal afectiv deloc de neglijat: p&#259;strarea intact&#259; a clipei de acum, a secundei prezente &#351;i pline, f&#259;r&#259; de care via&#355;a s-ar transforma &icirc;ntr-un &#351;ir plictisitor de amintiri trucate &#351;i contururi difuze. Poetul &icirc;&#351;i sondeaz&#259; devenirea, g&#259;se&#351;te o logic&#259; emo&#355;ionant&#259; a evolu&#355;iei &#351;i o adnoteaz&#259; con&#351;tiincios, cre&icirc;nd o colec&#355;ie tulbur&#259;toare de sentimente &#351;i compun&icirc;nd cu discre&#355;ie un adev&#259;rat imn &icirc;nchinat vie&#355;ii. Omul-copil &#351;i omul-&icirc;n&#355;elept &icirc;&#351;i dau m&icirc;na &icirc;n acest volum tulbur&#259;tor, &icirc;ntr-un continuu dans al rolurilor &#351;i al bucuriilor m&#259;runte.&rdquo; (Dan-Liviu Boeriu)</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/serban-robert/">Robert &#350;erban</a> </strong>s-a n&#259;scut la 4 octombrie 1970, &icirc;n Turnu Severin. Este absolvent al Facult&#259;&#355;ii de Arte &#351;i Design &#351;i al Facult&#259;&#355;ii de Construc&#355;ii, am&icirc;ndou&#259; din Timi&#351;oara, unde &#351;i locuie&#351;te. </div> C&#259;r&#355;i: <em>Fire&#351;te c&#259; exagerez</em> (poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia), <em>Odyssex</em> (poezie, 1996), <em>Piper pe limb&#259;</em> (interviuri, 1999, Premiul Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Pe urmele marelui fluviu</em> (coautor, poezie, 2002), <em>Timi&#351;oara &icirc;n trei prieteni</em> (coautor, poezie, 2003), <em>A cincea roat&#259;</em> (interviuri, 2004, Premiul Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Barzaconii</em> (proz&#259;, 2005), <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/cinema-la-mine-acasa-58/">Cinema la mine-acas&#259;</a></em> (poezie, 2006, Premiul revistei <em>Observator cultural</em> &#351;i al Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Ath&eacute;n&eacute;e Palace Hotel</em> (coautor, teatru, 2007), <em>Ochiul cu strea&#351;in&#259;</em> (publicistic&#259;, 2007), <em>O c&#259;ru&#355;&#259; &icirc;nc&#259;rcat&#259; cu nimic</em> (coautor, poezie, 2008), <em>Moartea parafin&#259;</em> (poezie, 2010, Premiul revistei <em>Luceaf&#259;rul de diminea&#355;&#259;</em> &#351;i al Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Nara&#355;iunea de a fi. Robert &#350;erban &icirc;n dialog cu &#350;erban Foar&#355;&#259;</em> (2013), <em>Gura p&#259;c&#259;tosului. Dialog cu Valeriu Armeanu</em> (2014), <em>Timi&#351;oara. Arti&#351;ti ai Genera&#355;iei &rsquo;80</em> (critic&#259; de art&#259;, 2015). 14/12/2016 Lansari Ioan T. Morar lanseaza romanul Negru si Rosu in Spania http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/ioan-t-morar-lanseaza-romanul-negru-si-rosu-in-spani.html &Icirc;n perioada 14 &ndash; 19 decembrie 2016, scriitorul Ioan T. Morar va participa la un turneu de lansari organizat cu prilejul recentei apari&#355;ii &icirc;n limba spaniol&#259; a romanului <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/negru-si-rosu-5123/">Negru &#351;i Ro&#351;u</a></em>, publicat la Editura Xorki, &icirc;n traducerea lui Joaqu&iacute;n Garrig&oacute;s.<br /> <br /> Institutul Cultural Rom&acirc;n de la Madrid &#351;i Editura Xorki vor organiza o serie de &icirc;nt&icirc;lniri cu publicul la Barcelona &#351;i Madrid. De asemenea, Ioan T. Morar va participa la &bdquo;Serile Acas&#259;&rdquo;, eveniment organizat de Ambasada Rom&acirc;niei &icirc;n Regatul Spaniei. <br /> <br /> Programul detaliat al &icirc;nt&icirc;lnirilor: <br /> <br /> <strong>Barcelona, miercuri, 14 decembrie, ora 19.00</strong> <br /> Lansarea romanului <em>Negro y rojo</em> la Biblioteca Camp de l&#8127;Arpa - Caterina Albert (Carrer de la Ind&uacute;stria, 295, 08041, Barcelona) <br /> Particip&#259;: Ioan T. Morar, criticul literar Cecilia Dreym&uuml;ller <br /> <br /> <strong> Madrid, vineri, 16 decembrie, ora 19.00</strong><br /> Dezbaterea &bdquo;Rezisten&#355;a prin umor &icirc;n perioada comunist&#259;&rdquo;, la Ambasada Rom&acirc;niei &icirc;n Regatul Spaniei (Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid) <br /> <br /> <strong>Madrid, luni, 19 decembrie, ora 19.00</strong> <br /> Lansarea romanului <em>Negro y rojo</em> la Centro Sefarad-Israel, Palacio de Ca&ntilde;ete (Mayor, 69) Particip&#259;: Ioan T. Morar, Juan de Dios Ram&iacute;rez <br /> <br /> <em>Negru &#351;i Ro&#351;u</em> a ap&#259;rut &icirc;n anul 2013 &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/fiction-ltd/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Fiction Ltd</a>.&rdquo; a Editurii Polirom &ndash; &#351;i &icirc;n edi&#355;ie <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/negru-si-rosu-5123/">digital&#259;</a> &ndash;, &#537;i a fost nominalizat la Premiul &bdquo;Cartea anului 2013&rdquo;, acordat de revista <em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em>. <br /> <br /> Georgian Nicolau este un t&icirc;n&#259;r promi&#355;&#259;tor: elev frunta&#351; al Liceului Militar din C&acirc;mpina, admirat de colegi &#351;i apreciat de profesori, &icirc;&#351;i dore&#351;te cu ardoare o carier&#259; de ofi&#355;er. Aceasta l-ar ajuta s&#259; se rup&#259; de trecutul s&#259;u, de colonia de &#355;igani din care provine &#351;i de casa mizer&#259; &icirc;n care au r&#259;mas mama &#351;i fra&#355;ii s&#259;i. Nimeni nu-i &#351;tie secretul &#351;i nici nu-l poate b&#259;nui, c&#259;ci Georgian are tenul deschis la culoare &#351;i ochi alba&#351;tri &#351;i, &icirc;n plus, &#351;i-a inventat un trecut de rom&acirc;n. Iar visul i se &icirc;ndepline&#351;te. Georgian urc&#259; pe scara ierarhic&#259;, particip&#259; la cucerirea Odessei &#351;i ajunge chiar un apropiat al idolului s&#259;u, mare&#351;alul Antonescu. &Icirc;ns&#259; trecutul pe care s-a str&#259;duit at&icirc;t de mult s&#259;-l ascund&#259; &icirc;l ajunge din urm&#259; c&icirc;nd mama &#351;i sora sa s&icirc;nt deportate &icirc;n Transnistria, &icirc;mpreun&#259; cu mul&#355;i al&#355;i &#355;igani, din ordinul mare&#351;alului. Atunci Georgian va trebui s&#259; ia o decizie, iar via&#355;a lui &icirc;&#351;i va schimba cursul odat&#259; cu istoria.<br /> <br /> &bdquo;Fresc&#259; istoric&#259; &#351;i roman de dragoste, <em>Negru &#351;i Ro&#351;u</em> tr&#259;ie&#351;te prin dramatismul situa&#355;iilor &#351;i prin for&#355;a de iradiere a cuv&icirc;ntului. Textul se metamorfozeaz&#259; &icirc;ntr-o fabul&#259; moral&#259; care vorbe&#351;te despre eterna fragilitate a fiin&#355;ei umane strivite de mecanismele devoratoare ale Istoriei.&rdquo; (Mircea Mih&#259;ie&#351;)<br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/morar-ioan-t/">Ioan T. Morar</a></strong> (n. 13 aprilie 1956, &#350;eitin, jude&#355;ul Arad) a absolvit &icirc;n 1981, ca &#351;ef de promo&#355;ie, Facultatea de Filologie a Universit&#259;&#355;ii din Timi&#351;oara, sec&#355;ia rom&acirc;n&#259;-francez&#259;. &Icirc;n perioada 1981-1986 a fost profesor de limba &#351;i literatura rom&acirc;n&#259; la Liceul Industrial &bdquo;Textila&rdquo; din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor <em>Via&#355;a studen&#355;easc&#259;</em> &#351;i <em>Amfiteatru</em>. Dup&#259; 1989 lucreaz&#259; la <em>Cuv&icirc;ntul</em> &#351;i <em>Alian&#355;a Civic&#259;</em>. &Icirc;n 1990-1991 este redactor-&#351;ef la &bdquo;Variet&#259;&#355;i&rdquo;, TVR, de unde pleac&#259; prin demisie. Este membru fondator al <em>Academiei Ca&#355;avencu</em>. Din toamna anului 2004 p&icirc;n&#259; &icirc;n 2009 este &#351;i senior editor la <em>Cotidianul</em>. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activ&icirc;nd, p&icirc;n&#259; &icirc;n 1996, &icirc;n grupul Divertis. &Icirc;n 2010 a fost numit consul general la Marsilia, func&#355;ie din care a fost schimbat &icirc;n 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. A publicat volumele de versuri: <em>Var&#259; indian&#259;</em> (Albatros, Bucure&#351;ti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), <em>Fumul &#351;i spada</em> (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, Bucure&#351;ti, 1989), <em>&#350;ov&#259;iala </em>(Brumar, Timi&#351;oara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), <em>Neru&#351;inarea</em> (Brumar, Timi&#351;oara, 2003) &#351;i <em>Paloarea</em> (Brumar, Timi&#351;oara, 2010). Poeziile sale au fost traduse &icirc;n englez&#259;, francez&#259;, polon&#259;, spaniol&#259; &#351;i maghiar&#259;, &icirc;n antologii &#351;i reviste culturale. La Editura Polirom a mai publicat <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/lindenfeld-4861/">Lindenfeld</a></em> (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Na&#355;ional de Proz&#259; al <em>Ziarului de Ia&#351;i</em>), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-de-la-capatul-lumii-la-un-pas-de-paradis:-doua-luni-in-noua-caledonie-si-o-saptamina-in-vanuat-5838/">Cartea de la cap&#259;tul lumii</a></em> (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2015), precum &#537;i romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sarbatoarea-corturilor-6053/">S&#259;rb&#259;toarea Corturilor</a></em> (2016, Premiul revistei <em>Orizont</em>). 13/12/2016 Lansari Cartea anului 2016: Ulysses, 732. Romanul romanului, de Mircea Mihaies http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/cartea-anului-2016:-ulysses-732-romanul-romanului-de-mircea-mihaie.html <div>Revista <em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em> a desemnat ieri drept &bdquo;Cartea anului 2016&rdquo; cel mai recent volum al lui&nbsp;<strong>Mircea Mih&#259;ie&#351;</strong>,&nbsp;<em>Ulysses, 732. Romanul romanului</em><em>,</em>ap&#259;rut la Polirom, bestsellerul editurii la Gaudeamus 2016. Din juriu au f&#259;cut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, R&#259;zvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric &#351;i Simona Vasilache.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Premiul &bdquo;Cartea anului&rdquo; &ndash; acordat de revista <em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em>, cu sprijinul Ministerului Culturii &ndash;&nbsp;ajunge la Timi&#351;oara pentru a doua oar&#259;, &icirc;n ultimii ani. &Icirc;n 2013, acesta i-a fost decernat&nbsp;<strong>Adrianei Babe&#355;i,</strong>&nbsp;pentru volumul&nbsp;<em>Amazoanele. O poveste</em>, ap&#259;rut tot la Polirom. <span>&Icirc;n anul 2015, Premiul &bdquo;Cartea Anului&rdquo; i-a revenit lui</span>&nbsp;<strong>Horia-Roman Patapievici</strong><strong>,</strong>&nbsp;pentru volumul&nbsp;<em>Partea nev&#259;zut&#259; decide totul</em><em>.</em></div> <div><em>&nbsp;</em></div> <div><em>Lista nominaliza&#539;ilor din acest an: George B&#259;l&#259;i&#539;&#259;, Ana Blandiana, Livius Cioc&acirc;rlie, Radu Cosa&#537;u, Ion Horea, Irina Horea, Ioan T. Morar, Ioan Es. Pop, Alex. &#536;tef&#259;nescu, Mihai Zamfir.</em></div> <div>&nbsp;</div> <div>Pentru acela&#537;i volum, Mircea Mih&#259;ie&#537; a fost desemnat &bdquo;Scriitorul anului 2016&rdquo; , &icirc;n cadrul Galei Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia, edi&#539;ia I.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Conceput sub forma unui triptic, <em><span>Ulysses, 732. Romanul Romanului</span></em> e prima &icirc;ncercare &icirc;n Rom&acirc;nia de a face at&icirc;t o istorie exhaustiv&#259; a celei mai celebre c&#259;r&#355;i de proz&#259; scris&#259; &icirc;n limba englez&#259; &icirc;n secolul XX, c&icirc;t &#351;i de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile &#351;i mizele existen&#355;iale ale acesteia. </div> <div>&nbsp;</div> <div>Istoria romanului urm&#259;re&#351;te etapele cristaliz&#259;rii ideii &#351;i ale execu&#355;iei proiectului, precum &#351;i complicata poveste ce a urmat dup&#259; tip&#259;rirea semilegal&#259; a romanului &icirc;n Fran&#355;a, avatarurile &icirc;n justi&#355;ia american&#259; &#351;i consecin&#355;ele pentru destinul c&#259;r&#355;ii. Ea arat&#259; cum Ulysses a devenit un punct de r&#259;scruce &icirc;n evolu&#355;ia literaturii secolului XX &#351;i a celui actual, indiferent c&#259; a fost vorba de formulele experimentaliste radicale ori de modalit&#259;&#355;i de exprimare a culturii populare.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong>Mircea Mih&#259;ie&#351;</strong> (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatur&#259; englez&#259; &#351;i american&#259; la Universitatea de Vest din Timi&#351;oara. &Icirc;ntre 2005 &#351;i 2012 a fost vicepre&#351;edinte al Institutului Cultural Rom&acirc;n. Redactor-&#351;ef al revistei <em>Orizont</em>. Volume publicate: <em>De veghe &icirc;n oglind&#259;</em> (1989), <em>Cartea e&#351;ecurilor. Eseu despre rescriere</em> (1990), <em>Femeia &icirc;n ro&#351;u</em> (1990, &icirc;n colaborare cu Adriana Babe&#355;i &#351;i Mircea Nedelciu), <em>C&#259;r&#355;ile crude. Jurnalul intim &#351;i sinuciderea</em> (1995), <em>Victorian Fiction</em> (1998), <em>Masca de fiere</em> (2000), <em>Atlanticul imaginar</em> (2002), <em>Scutul lui Perseu</em> (2003), <em>Via&#355;a, patimile &#351;i c&icirc;ntecele lui Leonard Cohen</em> (2005), <em>Metafizica detectivului Marlowe</em> (2008, tradus &icirc;n Statele Unite &icirc;n 2014), <em>Despre doliu. Un an din via&#355;a lui Leon W.</em> (2009), <em>Ultimul Judt</em> (2011), <em>Ce r&#259;m&icirc;ne. William Faulkner &#351;i misterele &#355;inutului Yoknapatawpha</em> (2012), <em>Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist &#351;i vis&#259;tor</em> (2014). A primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. A publicat &#351;ase volume &icirc;n colaborare cu Vladimir Tism&#259;neanu. Lucreaz&#259; la o biografie fic&#355;ional&#259; a personajului Molly Bloom.</div> 08/12/2016 Lansari Romanul Fetita care se juca de-a Dumnezeu, de Dan Lungu, publicat in Bulgaria http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/romanul-fetita-care-se-juca-de-a-dumnezeu-de-dan-lungu-publicat-in-bulgaria.html Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fetita-care-se-juca-de-a-dumnezeu-editia-2016--6031/">Feti&#539;a care se juca de-a Dumnezeu</a></em>, de Dan Lungu, unul dintre cei mai aprecia&#355;i &#351;i mai tradu&#351;i scriitori rom&acirc;ni, a fost publicat recent &icirc;n limba bulgar&#259;, la Colibri Publishers, &icirc;n traducerea Lorei Nenkovska.<br /> <br /> Romanul va ap&#259;rea anul viitor &#351;i &icirc;n limba polon&#259;, la Editura Amaltea, &icirc;n traducerea Rados&#322;awei Janowska-Lascar. <br /> <br /> <em>Feti&#539;a care se juca de-a Dumnezeu</em> a ap&#259;rut &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/fiction-ltd/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Fiction Ltd.</a>&rdquo; a Editurii Polirom, &#537;i &icirc;n edi&#539;ie <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/fetita-care-se-juca-de-a-dumnezeu-editia-2016--6031/">digital&#259;</a>, &#537;i se afl&#259; pe lista de bestselleruri a editurii. &Icirc;n anul 2015, a ob&#539;inut Premiul Na&#539;ional de Proz&#259; al <em>Ziarului de Ia&#537;i</em>. <br /> <br /> <em>Feti&#355;a care se juca de-a Dumnezeu</em> &ndash; un roman surprinz&#259;tor, emo&#355;ionant &#351;i plin de umor, care exploreaz&#259;, prin ochii inocen&#355;i ai R&#259;di&#355;ei &#351;i cei ai mamei sale, un fenomen ce a marcat profund Rom&acirc;nia postcomunist&#259;: emigra&#355;ia temporar&#259;. Pentru a-&#351;i scoate familia din impas financiar, Leti&#355;ia hot&#259;r&#259;&#351;te s&#259; plece la munc&#259; &icirc;n str&#259;in&#259;tate pentru c&icirc;teva luni. Prin intermediul unei cuno&#351;tin&#355;e ajunge la Roma, &icirc;n Italia, unde face menaj &#351;i &icirc;ngrije&#351;te de b&#259;tr&icirc;na familiei Bosse, Nona. &Icirc;nt&icirc;mpl&#259;tor, &icirc;nt&icirc;lne&#351;te o fost&#259; coleg&#259; de liceu, Laura, o veteran&#259; a locurilor de munc&#259; precare, fire puternic&#259;, spontan&#259; &#351;i onest&#259;, care &icirc;i deap&#259;n&#259; povestea ei de emigrant&#259;. Acas&#259;, au r&#259;mas cele dou&#259; feti&#355;e: R&#259;di&#355;a &ndash; sensibil&#259;, introvertit&#259; &ndash; &icirc;n grija bunicilor &#351;i M&#259;lina &icirc;n cea a so&#355;ului Leti&#355;iei, Vali. Aflat&#259; la &icirc;nceput de &#351;coal&#259; &#351;i puternic ata&#351;at&#259; de mama sa, R&#259;di&#355;a sufer&#259; &icirc;n urma desp&#259;r&#355;irii a&#351;a cum numai copiii pot s&#259; o fac&#259;, cu tot corpul &#351;i toat&#259; imagina&#355;ia. Cele c&icirc;teva luni preconizate se tot lungesc, planurile de viitor sufer&#259; mereu schimb&#259;ri, iar efectele secundare ale plec&#259;rii se dovedesc imprevizibile. Ne afl&#259;m &icirc;n fa&#355;a unui roman tulbur&#259;tor, &icirc;n care s&icirc;nt &icirc;mbinate subtil o varietate de teme: copil&#259;ria, inocen&#355;a, &icirc;nstr&#259;inarea, confruntarea mentalit&#259;&#355;ilor, rela&#355;iile de cuplu sau reconfigurarea identit&#259;&#355;ii. Totul &icirc;ntr-o construc&#355;ie plin&#259; de tensiune &#351;i cu un limbaj proasp&#259;t, efervescent. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/lungu-dan/">Dan Lungu</a></strong> (n. 1969), director al Muzeului Literaturii Rom&acirc;ne din Ia&#351;i, unul dintre cei mai aprecia&#355;i &#351;i mai tradu&#351;i scriitori rom&acirc;ni, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. La Polirom a publicat romanele<em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/raiul-gainilor-4741/"> Raiul g&#259;inilor</a></em> <em>(fals roman de zvonuri &#351;i mistere)</em> (2004, 2007, 2010, 2012), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sint-o-baba-comunista!-editia-2011---4300/">S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!</a></em> (2007, 2010, 2011, 2013; ecranizat &icirc;n regia lui Stere Gulea; &icirc;n 2010, premiera piesei de teatru <em>Baba comunist&#259;</em> pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; &icirc;n 2013, premiera maghiar&#259; la Teatrul &bdquo;Katona J&oacute;zsef&rdquo; din Budapesta, iar la Ateneul T&#259;t&#259;ra&#351;i din Ia&#351;i premiera na&#355;ional&#259; a piesei; versiunea francez&#259; a c&#259;r&#355;ii dublu nominalizat&#259; la Premiile Europene Jean Monnet, Fran&#355;a, 2008; versiunea polonez&#259; nominalizat&#259; la Premiul pentru literatur&#259; central-european&#259; &bdquo;Angelus&rdquo;, 2011), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cum-sa-uiti-o-femeie-editia-2011--4067/">Cum s&#259; ui&#355;i o femeie</a></em> (2009, 2010, 2011) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/in-iad-toate-becurile-sint-arse-5344/">&Icirc;n iad toate becurile s&icirc;nt arse</a></em> (2011, 2014), volumele de proz&#259; scurt&#259; <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/baieti-de-gasca-4939/">B&#259;ie&#355;i de ga&#351;c&#259;</a></em> (2005, 2013) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/proza-cu-amanuntul-2959/">Proz&#259; cu am&#259;nuntul</a></em> (2008) &#351;i a coordonat, &icirc;n colaborare, volumele <em>Tovar&#259;&#351;e de drum. Experien&#355;a feminin&#259; &icirc;n comunism</em> (2008), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/str-revolutiei-nr-8-3550/">Str. Revolu&#355;iei nr. 89</a></em> (2009), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/carti-filme-muzici-si-alte-distractii-din-comunism-5336/">C&#259;r&#355;i, filme, muzici &#351;i alte distrac&#355;ii din comunism</a></em> (2014) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-copilariilor-6134/">Cartea copil&#259;riilor</a></em> (2016). C&#259;r&#355;i ale sale au fost traduse &icirc;n francez&#259;, german&#259;, italian&#259;, spaniol&#259;, polonez&#259;, sloven&#259;, maghiar&#259;, bulgar&#259;, greac&#259;, norvegian&#259; &#351;i turc&#259;. 08/12/2016 Lansari O noua colectie la Editura Polirom: Junior http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/o-noua-colectie-la-editura-polirom:-junior.html <p><strong>&bull; c&#259;r&#539;i de aventuri <br /> &bull; romane fantasy <br /> &bull; c&#259;r&#539;i ilustrate, semnate de nume mari ale literaturii universale actuale: Elif Shafak, Ian McEwan, Sophie Kinsella etc.</strong> </p> Polirom lanseaz&#259; colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/junior/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Junior</a>&rdquo;, un nou proiect editorial ce se adreseaz&#259; at&icirc;t copiilor, c&icirc;t &#537;i adolescen&#539;ilor. Ace&#537;tia vor g&#259;si aici c&#259;r&#539;i de aventuri, romane fantasy, c&#259;r&#539;i ilustrate, semnate de nume mari ale literaturii universale actuale. Elif Shafak, Sophie Kinsella sau Ian McEwan s&icirc;nt autori deja &icirc;ndr&#259;gi&#539;i de publicul rom&acirc;nesc, public care are acum ocazia s&#259;-i cunoasc&#259; &#537;i &icirc;n ipostaza de autori de literatur&#259; young adult sau pentru copii. Colec&#539;ia se adreseaz&#259; unui public t&icirc;n&#259;r foarte variat, de la elevii de &#537;coal&#259; primar&#259; &#537;i p&icirc;n&#259; la tinerii de orice v&icirc;rst&#259;. <br /> <br /> Coordonat&#259; de Bogdan-Alexandru St&#259;nescu, colec&#539;ia &bdquo;Junior&rdquo; debuteaz&#259; cu volumele <em>&Icirc;n c&#259;utarea lui Audrey</em>, de Sophie Kinsella, traducere din limba englez&#259; &#351;i note de Anacaona M&icirc;ndril&#259;-Sonetto, o poveste despre iubire &#351;i &icirc;ncredere la v&icirc;rsta adolescen&#355;ei; <em>Casa Heap</em>. Primul volum al <em>Trilogiei Iremonger</em>. Cu ilustra&#355;iile autorului, de Edward Carey, traducere din limba englez&#259; de Mihaela Ghi&#355;&#259;, ajuns pe lista celor mai bune titluri ale anului 2014 a prestigioasei publica&#355;ii <em>The New York Times Book Review</em>; <em>Via&#355;a secret&#259; a albinelor</em>, de Sue Monk Kidd, traducere din limba englez&#259; &#351;i note de Victor Ghica &ndash; povestea unei tinere orfane care descoper&#259; c&#259; dragostea poate fi g&#259;sit&#259; &icirc;n cele mai nea&#351;teptate locuri &ndash; , carte v&icirc;ndut&#259; &icirc;n peste paisprezece milioane de exemplare, tradus&#259; &icirc;n treizeci &#351;i &#351;ase de limbi &#537;i care s-a aflat peste o sut&#259; de s&#259;pt&#259;m&icirc;ni pe lista de bestselleruri a <em>New York Times</em>; <em>Feti&#355;a c&#259;reia nu-i pl&#259;cea numele s&#259;u</em>, de Elif Shafak, traducere din limba turc&#259; de Sunia &#304;liaz Acmambet, cu ilustra&#355;ii de Zafer Okur, povestea unei feti&#539;e cu un nume tare ciudat: Mu&#537;cat&#259; Curg&#259;toare. <br /> <br /> Bogdan-Alexandru St&#259;nescu: <em>&Icirc;i citeam fiului meu &icirc;n fiecare sear&#259;, apoi am &icirc;nceput s&#259; urm&#259;resc cum cite&#537;te singur. Am luat-o de la cap&#259;t cu fiica mea &#537;i, &icirc;ncet-&icirc;ncet, am &icirc;nceput s&#259; &icirc;nv&#259;&#539; ce le place &#537;i ce nu. M-am apropiat de un gen de lectur&#259; care nu-mi era familiar &#537;i la un moment dat m-am &icirc;ntrebat de ce s&#259; nu public&#259;m chiar la Polirom c&#259;r&#539;i pentru pu&#537;ti, mai ales c&#259; mul&#539;i dintre autorii no&#537;tri din &bdquo;Biblioteca Polirom&rdquo; scriau literatur&#259; pentru copii &#537;i tineri. A&#537;a s-a n&#259;scut &bdquo;Junior&rdquo;: o colec&#539;ie t&icirc;n&#259;r&#259; din toate punctele de vedere.</em> <p><em><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/in-cautarea-lui-audrey-6245/">&Icirc;n c&#259;utarea lui Audrey</a></strong></em><strong>, de Sophie Kinsella, comedie, romance &#351;i roman psihologic<br /> Carte recomandat&#259; cititorilor cu v&icirc;rsta de peste 14 ani</strong> <br /> <br /> Audrey poart&#259; tot timpul ochelari cu lentile negre. Nu-i scoate nici m&#259;car &icirc;n cas&#259;. Nu iese niciodat&#259; &icirc;n ora&#351;, rar c&icirc;nd schimb&#259; dou&#259; vorbe cu cineva pe care nu-l cunoa&#351;te &#351;i i se pare aproape imposibil s&#259; se uite &icirc;n ochii oamenilor. A&#351;a e Audrey. Dar toate astea p&icirc;n&#259; &icirc;ntr-o zi &ndash; c&icirc;nd apare Linus, prietenul fratelui ei. Audrey descoper&#259; c&#259; poate s&#259; vorbeasc&#259; cu Linus despre spaimele care nu-i dau pace. Linus o face s&#259; r&icirc;d&#259; &#351;i cu el nu se mai simte judecat&#259; nemilos de toat&#259; lumea. &Icirc;ncet-&icirc;ncet, Audrey se &icirc;ndreapt&#259; spre vindecare &#351;i se &icirc;ndr&#259;goste&#351;te. Dar po&#355;i s&#259; te g&icirc;nde&#351;ti la viitor dac&#259; n-ai rezolvat ce e tulbure &#351;i r&#259;u &icirc;n trecut? Poate s&#259; te iubeasc&#259; cineva dac&#259; te-a v&#259;zut, cum a v&#259;zut-o Linus pe Audrey, &icirc;n clipele cele mai &icirc;ncercate din via&#355;a ta? <br /> <br /> <strong>Sophie Kinsella</strong> s-a n&#259;scut &icirc;n 1969, la Londra. A studiat &#351;tiin&#355;ele politice, filozofia &#351;i economia la Oxford. A lucrat o vreme ca ziarist&#259; specializat&#259; &icirc;n domeniul financiar, &icirc;ns&#259; succesul romanului ei de debut a convins-o s&#259; se dedice &icirc;n exclusivitate scrisului. C&#259;r&#539;ile autoarei ap&#259;rute la Polirom, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/kinsella-sophie/">aici</a>. <br /> <br /> <strong><em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/casa-heap-primul-volum-al-trilogiei-iremonge-6248/">Casa Heap</a></em>, de Edward Carey, primul volum al <em>Trilogiei Iremonger</em>, trilogie publicat&#259; &icirc;n Fran&#355;a, Italia, China, Rusia, SUA &#351;i Marea Britanie<br /> Carte recomandat&#259; cititorilor cu v&icirc;rsta de peste 14 ani<br /> <br /> </strong>Clod, din clanul Iremongerilor, sufer&#259; de o boal&#259; ciudat&#259;: aude cum &#351;optesc obiectele. O furtun&#259; e pe cale s&#259; se abat&#259; asupra Casei Heap, care se &icirc;nal&#355;&#259; &icirc;n mijlocul unei m&#259;ri de gunoaie &#351;i vechituri str&icirc;nse de prin &icirc;ntreaga Londr&#259;, iar Iremongerii devin nelini&#351;ti&#355;i &#351;i &#351;oaptele se &icirc;nte&#355;esc. C&icirc;nd Clod o &icirc;nt&icirc;lne&#351;te pe Lucy Pennant, o orfan&#259; sosit&#259; de cur&icirc;nd din ora&#351;, totul se schimb&#259;. Secretele care &#355;in Casa Heap laolalt&#259; prind s&#259; se destrame, d&icirc;nd la iveal&#259; o tain&#259; sinistr&#259; ce amenin&#355;&#259; s&#259; distrug&#259; lumea lui Clod. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/carey-edward/">Edward Carey</a></strong> (n. 1970) este romancier, artist vizual &#351;i dramaturg britanic. A scris &#351;i a produs mai multe piese de teatru. Romanul s&#259;u de debut, <em>Observatory Mansions</em> (2001, cu ilustra&#355;iile autorului), a fost tradus &icirc;n treisprezece limbi. A scris mai multe adapt&#259;ri pentru scen&#259;, printre care se num&#259;r&#259; &#351;i cea a romanului <em>Porumbelul</em> de Patrick S&uuml;skind. Cinci dintre piesele sale au fost puse &icirc;n scen&#259; &icirc;n Marea Britanie, Rom&acirc;nia &#351;i Lituania. A lucrat de asemenea ca designer &#351;i ilustrator de carte. A locuit &icirc;n Anglia, Fran&#355;a, Rom&acirc;nia, Lituania, Germania, Irlanda, Danemarca &#351;i Statele Unite ale Americii.<br /> <br /> <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/viata-secreta-a-albinelor-6246/"><strong> Via&#355;a secret&#259; a albinelor</strong></a></em><strong>, de Sue Monk Kidd, roman ecranizat &icirc;n 2008, &icirc;ntr-o produc&#355;ie cu Dakota Fanning, Alicia Keys &#351;i Paul Bettany &icirc;n rolurile principale, &icirc;n regia Ginei Prince-Bythewood<br /> Carte recomandat&#259; cititorilor cu v&icirc;rsta de peste 14 ani</strong> <br /> <br /> Lily Owens are paisprezece ani &#351;i o singur&#259; prieten&#259; de c&icirc;nd mama ei nu mai e: o servitoare de culoare doldora de idei tr&#259;snite, Rosaleen. S&#259; fii afro-american &icirc;n Carolina de Sud a anilor 1960 nu-i deloc u&#351;or, a&#351;a c&#259;, &icirc;n ziua &icirc;n care Rosaleen nu mai poate r&#259;bda &#351;i &icirc;i insult&#259; pe c&icirc;&#355;iva rasi&#351;ti &icirc;nver&#351;una&#355;i din &#355;inut, Lily se hot&#259;r&#259;&#351;te: au s&#259; fug&#259; am&icirc;ndou&#259; &icirc;n or&#259;&#351;elul Tiburon, unde s-ar putea s&#259; existe ceva care s&#259; l&#259;mureasc&#259; dispari&#355;ia misterioas&#259; a mamei. G&#259;sesc ad&#259;post &icirc;n casa unui trio excentric: trei surori afro-americane care cresc albine &#351;i se &icirc;nchin&#259; la Madona Neagr&#259;. De acum, c&#259;l&#259;toria lui Lily poate s&#259; &icirc;nceap&#259;. <br /> <br /> Considerat&#259; de critic&#259; o adev&#259;rat&#259; urma&#351;&#259; a lui Carson McCullers, scriitoarea american&#259; <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/kidd-sue-monk/">Sue Monk Kidd</a></strong> s-a n&#259;scut &icirc;n 1948 &icirc;n Sylvester, statul Georgia. Romanul ei de debut, <em>Via&#355;a secret&#259; a albinelor</em> (2002), a cunoscut un succes fulminant. A mai scris romanele <em>The Mermaid Chair</em> (2005) &#351;i <em>The Invention of Wings</em> (2014), precum &#351;i volumul de memorii &#351;i c&#259;l&#259;torii <em>Traveling with Pomegranates: A Mother-Daughter Story</em> (2009, &icirc;mpreun&#259; cu fiica sa, Ann Kidd Taylor). <br /> <br /> <strong><em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fetita-careia-nu-i-placea-numele-sau-6249/">Feti&#355;a c&#259;reia nu-i pl&#259;cea numele s&#259;u</a></em>, de Elif Sahak, autoarea bestsellerului interna&#539;ional <em>Bastarda Istanbulului</em></strong><em> <br /> </em><strong>Carte recomandat&#259; cititorilor cu v&icirc;rsta de peste 10 ani</strong> <br /> <br /> N-o cheam&#259; nici Violeta, nici L&#259;cr&#259;mioara, nici Camelia. C&icirc;t e ea de inteligent&#259;, de curajoas&#259; &#351;i de plin&#259; de imagina&#355;ie, se &icirc;mpiedic&#259; &#351;i se &icirc;ntristeaz&#259; mereu de un singur lucru: numele s&#259;u, care nu-i place nici &icirc;n ruptul capului. P&#259;rin&#355;ii ei i-au dat un nume tare ciudat: Sak&#305;z Sardunya, adic&#259; Mu&#351;cat&#259; Curg&#259;toare, o floare care n-are alt&#259; treab&#259; dec&icirc;t s&#259; atrag&#259; p&#259;s&#259;rile colibri. Feti&#355;a nu are fra&#355;i sau surori, iar prietenii ei cei mai buni s&icirc;nt c&#259;r&#355;ile, singurele care nu r&icirc;d de numele &#259;sta curios. Numai c&#259; nici ele, c&#259;r&#355;ile, nu-s prea fericite pe lume: printre at&icirc;tea jocuri video &#351;i desene animate de la televizor, copiii au uitat s&#259; mai asculte &#351;i s&#259; mai inventeze pove&#351;ti, a&#351;a c&#259; t&#259;r&icirc;mul lor fermecat e &icirc;n primejdie. Mu&#351;cat&#259; Curg&#259;toare e tare speriat&#259;: doar n-o s&#259; fie ea singur&#259; &icirc;n stare s&#259;-l salveze, nu? <br /> <br /> Scriitoare de origine turc&#259;, <strong>Elif Shafak</strong> s-a n&#259;scut &icirc;n Fran&#355;a, la Strasbourg, &icirc;n 1971. A studiat rela&#355;iile interna&#355;ionale la Middle East Technical University din Ankara. Are un masterat &icirc;n Studii feminine &#351;i un doctorat &icirc;n &#350;tiin&#355;e politice &#351;i a predat la mai multe universit&#259;&#355;i din Turcia, Marea Britanie &#351;i Statele Unite. C&#259;r&#539;ile autoarei ap&#259;rute la Polirom, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/shafak-elif/">aici</a>. <br /> <br /> &Icirc;n preg&#259;tire: <br /> Frances Hardinge, <em>Copacul Minciunilor</em> <br /> Ian McEwan, <em>Vis&#259;torul</em> <br /> Michael Ende, <em>Momo</em> <br /> <br /> Pagina de facebook a colec&#539;iei, <a href="https://www.facebook.com/Polirom-Junior-1368763583148517/">aici</a>. </p> 06/12/2016 Lansari Toate bufnitele, de Filip Florian, printre cele mai bune 10 carti ale anului 2016, in Die Welt http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/toate-bufnitele-de-filip-florian-printre-cele-mai-bune-10-carti-ale-anului-2016-in-die-welt.html Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/toate-bufnitele--5643/">Toate bufni&#355;ele</a></em>/ <em>Alle Eulen</em>, de Filip Florian, ap&#259;rut &icirc;n februarie la editura berlinez&#259; Matthes &amp; Seitz, &icirc;n traducerea lui Georg Aescht, a fost inclus de c&#259;tre prestigiosul cotidian german <em>Die Welt</em> &icirc;n lista celor mai bune 10 c&#259;r&#355;i de literatur&#259; interna&#355;ional&#259; ale anului 2016. <br /> <br /> <em>Toate bufni&#355;ele</em> - cel mai recent roman semnat de Filip Florian, ap&#259;rut &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;Fiction Ltd.&rdquo; a Editurii Polirom, &icirc;n anul 2012 (edi&#539;ia a II-a, 2015), &#351;i &icirc;n format <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/toate-bufnitele--5643/">digital</a> - a ob&#539;inut Premiul pentru &bdquo;Cea mai bun&#259; carte a anului&rdquo;, sec&#539;iunea &bdquo;Beletristic&#259;&rdquo;, la Gala &bdquo;Bun de Tipar&rdquo;, edi&#539;ia a II-a, 2013; romanul se afl&#259; pe lista de bestselleruri a Editurii Polirom. <br /> <br /> Literatura lui Filip Florian este deja cunoscut&#259; &icirc;n spa&#539;iul cultural de expresie german&#259;, la Editura Suhrkamp fiind publicat, de asemenea &icirc;n traducerea lui Georg Aescht, romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/degete-mici-editia-2015--5885/">Degete mici</a></em> (cinci edi&#539;ii la Polirom), &icirc;n anul 2008, cu titlul <em>Kleine Finger</em>. <br /> <br /> &bdquo;Apari&#355;ie pe scena mondial&#259;: &icirc;n Filip Florian poate fi descoperit un mare povestitor. Romanul s&#259;u <em>Toate bufni&#355;ele</em> este o carte cople&#351;itoare. Ea poveste&#351;te despre consolare &#351;i disperare &icirc;n totalitarismul rom&acirc;nesc. (...) Aceasta este consolarea c&#259;r&#355;ilor triste ale lui Filip Florian: c&#259; exist&#259; transform&#259;ri ale realit&#259;&#355;ii care o fac suportabil&#259;. C&#259; m&#259;car &icirc;n fic&#355;iune este posibil ca la cel&#259;lalt cap&#259;t al tunelului &icirc;nghe&#355;at s&#259; fie o fat&#259; z&icirc;mbitoare.&rdquo; (Paul Jandl,<em> Die Welt</em>) <br /> <br /> &bdquo;Filip Florian este unul din marile talente ale literaturii rom&acirc;ne contemporane. <em>Toate bufni&#355;ele</em>, o carte a reamintirii melancolice, este o oper&#259; remarcabil&#259; a literaturii universale. (...) <em>Toate bufni&#355;ele</em>, transpus&#259; de Georg Aescht &icirc;ntr-o german&#259; at&icirc;t de fluent&#259; &#351;i senzorial&#259;, este o carte melancolic&#259; fermec&#259;toare despre ceasul &icirc;nserat al amintirii, care &icirc;i confer&#259; cititorului senza&#355;ia c&#259; &laquo;ar atinge infinitul, ar putea s&#259; se joace cu el &#351;i s&#259; &icirc;l scarpine ca pe un pisoi&raquo;.&rdquo; (Jan Koneffke, <em>Neue Z&uuml;rcher Zeitung</em>) <br /> <br /> Mai mult, Editura Matthes &amp; Seitz preg&#259;te&#537;te pentru anul viitor &#537;i edi&#539;ia &icirc;n limba german&#259; a romanului <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/zilele-regelui--5108/">Zilele Regelui</a></em> (trei edi&#539;ii la Polirom). <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/florian-filip/">Filip Florian</a></strong>, unul dintre cei mai aprecia&#355;i &#351;i mai &icirc;ndr&#259;gi&#355;i scriitori rom&acirc;ni, s-a n&#259;scut la 16 mai 1968, &icirc;n Bucure&#351;ti. Primul s&#259;u roman, <em>Degete mici</em> (2005), a fost recompensat cu Premiul pentru debut al <em>Rom&acirc;niei literare</em>, Premiul de excelen&#355;&#259; pentru debut &icirc;n literatur&#259; al Uniunii Na&#355;ionale a Patronatului Rom&acirc;n &#351;i Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cel mai bun debut &icirc;n proz&#259;. <br /> <br /> &Icirc;n 2006, &icirc;mpreun&#259; cu fratele s&#259;u Matei Florian, a publicat romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/baiuteii-4504/">B&#259;iu&#355;eii</a></em> (patru edi&#539;ii). <em>Zilele regelui</em> (2008), cel de-al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul &bdquo;Manuscriptum&rdquo; acordat de Muzeul Na&#355;ional al Literaturii Rom&acirc;ne &#351;i a fost desemnat Cartea anului 2008 la Colocviul romanului rom&acirc;nesc contemporan. <br /> <br /> &Icirc;n Rom&acirc;nia, c&#259;r&#355;ile lui Filip Florian au ap&#259;rut la Editura Polirom, iar &icirc;n str&#259;in&#259;tate, traduse &icirc;n&nbsp;treisprezece limbi, la editurile Houghton Mifflin Harcourt (SUA), Suhrkamp &#537;i Matthes &amp; Seitz (Germania), Acantilado (Spania), Fazi (Italia), Magvet&#337; &#537;i Bookart (Ungaria), Czarne &#537;i Amaltea (Polonia), Didakta (Slovenia), Ciela &#351;i Panorama Plus (Bulgaria), Kalligram (Slovacia), University of Plymouth Press (Marea Britanie), Bokvennen (Norvegia), Altin Bilek (Turcia), Animar (Egipt) &#351;i Ili-ili (Macedonia). 05/12/2016 Lansari Norman Manea, premiat la Tirgul International de Carte de la Guadalara http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/norman-manea-premiat-la-tirgul-international-de-carte-de-la-guadalara.html <p>Scriitorului <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/manea-norman/">Norman Manea</a></strong> i-a fost decernat s&icirc;mb&#259;t&#259;, 26 noiembrie 2016, &icirc;n cadrul ceremoniei de inaugurare a T&icirc;rgului Interna&#355;ional de Carte de la Guadalajara, Premiul FIL pentru Literatur&#259; &icirc;n Limbi Romanice. Acest premiu completeaz&#259; o galerie prestigioas&#259; de distinc&#355;ii cu care a fost recompensat&#259; opera literar&#259; &#351;i eseistic&#259; a scriitorului rom&acirc;n &icirc;n afara &#355;&#259;rii: Premiul M&eacute;dicis &Eacute;tranger (Fran&#355;a), Premiul Nonino (Italia), Premiul Nelly Sachs (Germania), Premiul Palau i Fabre (Spania), pentru a le enumera doar pe cele mai cunoscute. Este pentru prima dat&#259; c&icirc;nd un scriitor de limba rom&acirc;n&#259; este recompensat cu aceasta distinc&#355;ie, Norman Manea al&#259;tur&icirc;ndu-se &icirc;n felul acesta unor nume importante ale literaturii contemporane premiate &icirc;n trecut de funda&#355;ia organizatoare a t&icirc;rgului: Juan Goytisolo, Ant&oacute;nio Lobo Antunes, Yves Bonnefoy, Claudio Magris ori Enrique Vila-Matas. <br /> <br /> <strong>&bdquo;Pagina mea poart&#259; cicatricea traumelor, dar &#537;i tr&#259;inicia rezisten&#539;ei la ele&rdquo;</strong> <br /> <br /> &Icirc;n discursul de primire a premiului, pe care l-a sus&#539;inut &icirc;n fa&#539;a unui public de peste 500 de persoane format din scriitori invita&#539;i &ndash; printre care Mario Vargas Llosa, omagiat la cei 80 de ani &ndash;, reprezentan&#539;i ai mass-media &#537;i ai lumii editoriale latino-americane, Norman Manea a f&#259;cut un elogiu Bucovinei &#537;i personalit&#259;&#539;ilor sale culturale: George Enescu, Mihai Eminescu, Itzik Manger, Abraham Goldfaden, Gregor von Rezzori, Paul Celan ori Aaron Appelfeld. Dup&#259; ororile deport&#259;rii &icirc;n lag&#259;rul de concentrare de &bdquo;pe cel&#259;lalt mal al Stixului, numit Nistru&rdquo;, scriitorul, revenit din primul exil, descoper&#259;, la 9 ani, &bdquo;vraja limbii de fic&#539;iune&rdquo; a povestirilor lui Ion Creang&#259; &#537;i &icirc;&#537;i dore&#537;te s&#259; fie &bdquo;acceptat &icirc;n familia f&#259;uritorilor de c&#259;r&#539;i &#537;i evad&#259;ri livre&#537;ti&rdquo;. <br /> <br /> &bdquo;Destinul m-a legitimat, p&icirc;n&#259; la urm&#259;, ca scriitor al actualit&#259;&#539;ii, &icirc;n&#539;eleas&#259; ca exil planetar, pe care l-am tr&#259;it, etapizat, &icirc;n exilul fascist al copil&#259;riei, apoi &icirc;n exilul intern al dictaturii comuniste &#537;i, &icirc;n cele din urm&#259;, &icirc;n exilul global al pie&#539;ei libere, cu doctrina mercantil&#259; de v&icirc;nzare-cump&#259;rare a orice, oriunde &#537;i oric&icirc;nd. &Icirc;n scrisul meu s-au aliat experien&#539;a biografic&#259; a excluderii &#537;i oprim&#259;rii, cu bucuria livresc&#259; a literaturii, cu deosebire literatura central &#537;i est-european&#259;, ca m&#259;rturie spiritual&#259; de prim-rang a vulnerabilit&#259;&#539;ii, melancoliei &#537;i ambiguit&#259;&#539;ilor existen&#539;ei. Pagina mea poart&#259; cicatricea traumelor, dar &#537;i tr&#259;inicia rezisten&#539;ei la ele.&rdquo; &Icirc;n &icirc;ncheierea emo&#539;ionantului s&#259;u discurs, aplaudat &icirc;n picioare de toat&#259; asisten&#539;a, Norman Manea &#537;i-a exprimat speran&#539;a c&#259; scrierile sale &bdquo;readuc confruntarea dintre individualitate &#537;i agresiunea Istoriei, credin&#539;a &icirc;n frumuse&#539;ea, binele &#537;i adev&#259;rul crea&#539;iei, simbioza stimulant&#259; dintre Atena &#537;i Ierusalim &icirc;n g&icirc;ndirea european&#259;, mo&#537;tenirea activ&#259; a literaturii central-europene, &icirc;n edificarea modernit&#259;&#539;ii&rdquo;. <br /> <br /> Juriul a subliniat nu doar arta nara&#355;iunii lui Norman Manea, ci &#351;i importan&#355;a temei identit&#259;&#355;ii itinerante pe care acesta o abordeaz&#259;. Supravie&#355;uitor a dou&#259; catastrofe ale istoriei secolului XX, Norman Manea chestioneaz&#259; cu acuitate &#351;i ironie tema exilului global, &bdquo;evreul r&#259;t&#259;citor&rdquo; nemaifiind un personaj singular al istoriei, &icirc;ntruc&icirc;t condi&#355;ia de exilat a devenit o caracteristic&#259; generalizat&#259; a vremurilor pe care le tr&#259;im. &Icirc;mpins spre exil &icirc;n ultimii ani ai dictaturii ceau&#351;iste, Norman Manea s-a stabilit &icirc;n 1986 &icirc;n Statele Unite, &icirc;n prezent fiind profesor &#351;i &bdquo;writer in residence&rdquo; la Bard College, &icirc;n New York. A debutat &icirc;n Rom&acirc;nia &icirc;n urm&#259; cu 50 de ani, &icirc;n revista literar&#259; de avangard&#259; <em>Povestea vorbii</em>, iar p&icirc;n&#259; la plecarea din &#355;ar&#259; publicase zece c&#259;r&#355;i. Cele mai cunoscute scrieri ale sale &ndash; <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/intoarcerea-huliganului-editie-aniversar-6066/">&Icirc;ntoarcerea huliganului</a></em>, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/plicul-negru-editie-nou-3908/">Plicul negru</a></em>, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fericirea-obligatorie-5701/">Fericirea obligatorie</a></em>, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ceaiul-lui-proust-si-alte-povestiri-6016/">Ceaiul lui Proust</a></em>, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/despre-clovni:-dictatorul-si-artistul-editia-2013--4857/">Despre clovni: Dictatorul &#351;i Artistul</a></em> &ndash; au fost publicate &icirc;n Rom&acirc;nia la Editura Polirom &#351;i traduse &icirc;n nenum&#259;rate limbi. <br /> <br /> Acordarea acestui premiu lui Norman Manea, &icirc;n deschiderea celui mai important t&icirc;rg de carte de limb&#259; spaniol&#259;, pune literatura rom&acirc;n&#259; &icirc;n centrul aten&#355;iei lumii editoriale &#351;i a publicului din America Latin&#259;. <br /> <br /> Norman Manea va participa, &icirc;n perioada 27-30 noiembrie, la o serie de alte evenimente literare al&#259;turi de scriitorul &#351;i istoricul mexican Enrique Krauze, de scriitoarea &#351;i poeta Angelina Mu&ntilde;iz-Huberman, precum &#351;i la o &icirc;nt&icirc;lnire cu o mie de tineri cititori. <br /> <br /> Prima participare cu stand na&#355;ional la T&icirc;rgul Interna&#355;ional de Carte de la Guadalajara este organizat&#259; de Institutul Cultural Rom&acirc;n, prin ICR Madrid &#351;i Centrul Na&#355;ional al C&#259;r&#355;ii. <br /> <br /> T&icirc;rgul Interna&#355;ional de Carte de la Guadalajara este al doilea cel mai important din lume &icirc;n ceea ce prive&#351;te prezen&#355;a editorial&#259; &#351;i al doilea cel mai mare din lume ca num&#259;r de vizitatori, respectiv 800.000. Potrivit organizatorilor, la edi&#355;ia din acest an vor participa 650 de scriitori din 44 de &#355;&#259;ri &#351;i se estimeaz&#259; participarea a 2.000 de edituri, a peste 20.000 de profesioni&#351;ti &#351;i a aproape 2.400 de ziari&#351;ti acredita&#355;i. <br /> <br /> Mai multe detalii: <a href="http://radioromaniacultural.ro/norman-manea-celebrat-la-cel-mai-relevant-targ-de-carte-in-limba-spaniola/">http://radioromaniacultural.ro/norman-manea-celebrat-la-cel-mai-relevant-targ-de-carte-in-limba-spaniola/</a> </p> 29/11/2016 Lansari Veronica D. Niculescu, cistigatoarea Premiului Antoaneta Ralian la Gaudeamus 2016 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/veronica-d-niculescu-cistigatoarea-premiului-antoaneta-ralian-la-gaudeamus-201.html <div>Veronica D. Niculescu a ob&#539;inut Premiul &bdquo;Antoaneta Ralian&rdquo; pentru traducerea volumului <em>Scrisori c&#259;tre Vera </em>de Vladimir Nabokov, ap&#259;rut &icirc;n &bdquo;Biblioteca Polirom&rdquo;, colec&#539;ie coordonat&#259; de Bogdan-Alexandru St&#259;nescu. Premiul i-a fost decernat scriitoarei &#537;i traduc&#259;toarei ieri, 20 noiembrie 2016, la Bucure&#537;ti, &icirc;n cadrul T&icirc;rgului Interna&#539;ional de Carte Gaudeamus, edi&#539;ia nr. 23.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Volumul <em>Scrisori c&#259;tre Vera</em> ocup&#259; locul al II-lea &icirc;n topul de v&icirc;nz&#259;ri al Editurii Polirom la recent &icirc;ncheiatul t&icirc;rg &#537;i va fi disponibil &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Veronica D. Niculescu: <em>Am primit cu emo&#539;ie &#537;i mirare premiul pentru traducere la finalul T&icirc;rgului Gaudeamus. Volumul</em> Scrisori c&#259;tre Vera <em>cuprinde, &icirc;n cele 734 de pagini ale sale, </em><em>dou&#259; pove&#537;ti de dragoste: pe de o parte, este povestea iubirii lui Vladimir Nabokov pentru so&#539;ia sa, Vera, de-a lungul a 53 de ani (scrisorile curg din 1923 &icirc;n 1976), pe de alt&#259; parte este &#537;i povestea de dragoste a lui Nabokov pentru literatur&#259;. &bdquo;Vreau s&#259; scriu&rdquo; &#537;i &bdquo;vreau s&#259; fiu cu tine&rdquo; ar fi cele dou&#259; teme mari ale c&#259;r&#539;ii care se poate citi ca un splendid roman. Am tradus cu mult&#259; pl&#259;cere volumul, este a opta carte pe care o traduc din seria de autor Vladimir Nabokov de la Polirom, &#537;i &icirc;mi doresc mult ca prin scrisori cititorii s&#259; se &icirc;ndrepte spre romanele lui Nabokov. Mul&#539;umesc juriului alc&#259;tuit din Denisa Com&#259;nescu &#537;i Ion Bogdan Lefter, precum &#537;i cititorilor pentru entuziasmul grozav ar&#259;tat acestei c&#259;r&#539;i.</em></div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;O s&#259; te v&#259;d cur&icirc;nd, fericirea mea. Nu cred c&#259; vor mai fi desp&#259;r&#539;iri ca aceasta. Tot anul a trecut ca o p&icirc;nz&#259; umflat&#259; de soare &ndash; iar acum nimic nu mai poate tulbura aceast&#259; lini&#537;te, plutirea mea dumnezeiasc&#259; prin aerul fericirii... Tu &icirc;mi &icirc;n&#539;elegi fiecare g&icirc;nd &ndash; &#537;i fiecare ceas al meu este plin de prezen&#539;a ta &ndash; &#537;i s&icirc;nt pe de-a-ntregul un c&icirc;ntec despre tine... Vezi, &icirc;&#539;i vorbesc ca Regele Solomon.&rdquo; (Vladimir Nabokov)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Da, am nevoie de tine, basmul meu. Fiindc&#259; tu e&#537;ti singura cu care pot s&#259; vorbesc despre nuan&#539;a unui nor, despre c&icirc;ntecul unui g&icirc;nd &ndash; &#537;i despre cum, c&icirc;nd am ie&#537;it ast&#259;zi la munc&#259; &#537;i am privit &icirc;n fa&#539;&#259; o floarea-soarelui &icirc;nalt&#259;, ea mi-a z&icirc;mbit din toate semin&#539;ele&hellip; &#536;i ascult&icirc;nd &#537;i privind &ndash; mi s-a p&#259;rut c&#259; mi-l amintesc pe Ronsard pe de rost &#537;i &#537;tiu numele oaselor craniului, ale bacteriilor, ale sucurilor de fructe. A fost ciudat.&rdquo; (Vladimir Nabokov)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Aceste scrisori cuprind cele mai emo&#539;ionante pasaje pe care le va scrie vreodat&#259; Nabokov, pline de viziuni c&icirc;nd impresioniste, c&icirc;nd extrem de detaliate asupra lumii &icirc;nconjur&#259;toare, pe care o zugr&#259;ve&#537;te ca fiind dureros de frumoas&#259;. Nabokov cel din acest volum e un scriitor care &icirc;&#537;i face o misiune din a-&#537;i convinge cititoarea s&#259; coboare de pe terasa de la ultimul etaj ar&#259;t&icirc;ndu-i splendoarea lumii care a &icirc;ncetat cumva s&#259; mai fie o surs&#259; de &icirc;nc&icirc;ntare.&rdquo; (<em>The Times Literary Supplement</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Nuan&#539;ate de o imediate&#539;e senzual&#259; a detaliului, <em>Scrisorile </em>sunt m&#259;rturia extazului&hellip; Ele dezv&#259;luie un Nabokov de o inteligen&#539;&#259; sclipitoare, cu un dar aparte pentru critic&#259; la obiect &#537;i o fascina&#539;ie pentru ceea ce se situa &icirc;n afara culturii sale &ndash; fie c&#259; era vorba de autobuzele Greyhound din Massachusetts sau de metroul din New York. Acum, probabil pentru prima oar&#259;, autorul rus se ive&#537;te limpede din umbrele biografilor s&#259;i.&rdquo; (<em>The Observer</em>)<br /> <br /> </div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/nabokov-vladimir/">Vladimir Nabokov</a></strong> (1899-1977) s-a n&#259;scut la Sankt-Petersburg. &Icirc;n 1919, din cauza situa&#539;iei politice din Rusia, familia sa a fost nevoit&#259; s&#259; emigreze. Nabokov a studiat limbile slave &#537;i romanice la Trinity College din Cambridge (1919-1922), apoi a locuit la Berlin (1923-1937) &#537;i la Paris (1937-1940), scriind cu fervoare, &icirc;n rus&#259;, mai multe romane, zeci de povestiri, sute de poeme &#537;i c&icirc;teva drame. Din seria rus&#259; a scrierilor lui fac parte romanele <em>Masenka</em> (1926), <em>Rege, dam&#259;, valet</em> (1928), <em>Ap&#259;rarea Lujin</em> (1930), <em>Ochiul</em> (1930), <em>Glorie</em> (1932), <em>Un hohot &icirc;n bezn&#259;</em> (1932), <em>Disperare </em>(1934), <em>Invita&#539;ie la e&#537;afod</em> (1938). Dup&#259; stabilirea &icirc;n Statele Unite, &icirc;&#537;i &icirc;ncepe str&#259;lucita carier&#259; de romancier &icirc;n limba englez&#259; &#537;i public&#259; <em>Adev&#259;rata via&#539;&#259; a lui Sebastian Knight</em> (1941), <em>Blazon de bastard</em> (1947), <em>Lolita </em>(1955), <em>Pnin</em> (1957), <em>Foc palid</em> (1962), <em>Ada sau ardoarea</em> (1969), <em>Lucruri transparente</em> (1972), <em>Prive&#537;te-i pe arlechini</em> (1974).</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong>Veronica D. Niculescu</strong>&nbsp;este scriitor &#351;i traduc&#259;tor. A publicat volumele de&nbsp;<span>proz&#259; scurt&#259;</span>&nbsp;<em>Adeb</em>&nbsp;(Limes, 2004, Premiul pentru Debut al USR Sibiu),&nbsp;<em>Orchestra portocalie</em>&nbsp;(Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2008) &#351;i&nbsp;<em>Ro&#351;u, ro&#351;u, catifea</em>&nbsp;(Casa de Pariuri Literare, 2012, nominaliz&#259;ri la Premiile Radio Rom&acirc;nia Cultural &#351;i la Premiul Na&#355;ional pentru Proz&#259;&nbsp;<em>Ziarul de Ia&#351;i</em>) &#351;i c&#259;r&#355;ile-pereche&nbsp;<a target="_blank" href="http://www.bookaholic.ro/un-microroman-delicat-simfonia-animaliera-de-veronica-d-niculescu.html"><em>Simfonia animalier&#259;</em></a>&nbsp;(Casa de Pariuri Literare, 2014, Premiul &bdquo;Cercul Literar de la Sibiu&ldquo; acordat de USR Sibiu, nominalizare la Premiul Na&#355;ional pentru Proz&#259;&nbsp;<em>Ziarul de Ia&#351;i</em>) &#351;i&nbsp;<a target="_blank" href="http://www.bookaholic.ro/teatrul-lumii-este-inchis-hibernalia-de-veronica-d-niculescu.html"><em>Hibernalia</em></a>&nbsp;(Casa de Pariuri Literare, 2016), precum &#351;i dou&#259; volume &icirc;n colaborare cu Emil Brumaru:&nbsp;<em>Basmul Prin&#355;esei Repede-Repede</em>&nbsp;(Polirom, 2009) &#351;i&nbsp;<a target="_blank" href="http://www.bookaholic.ro/cad-castane-din-castani-amintiri-de-ieri-si-azi-emil-brumaru-veronica-d-niculescu-intr-o-carte-de-zile-mari.html"><em>Cad castane din castani</em></a>&nbsp;(Polirom, 2014, nominalizare la Premiile Revistei&nbsp;<em>Observator cultural</em>). Antologie de proz&#259; scurt&#259; a autoarei:&nbsp;<em>Floribunda</em>&nbsp;(TipoMoldova, 2012).</div> <div>&nbsp;</div> <div>A tradus peste dou&#259;zeci de volume din limba englez&#259;, din opera lui Vladimir Nabokov, Samuel Beckett, Don DeLillo, Siri Hustvedt, Eowyn Ivey, Lydia Davis, Tracy Chevalier. Locuie&#351;te &icirc;n Bucure&#351;ti &icirc;mpreun&#259; cu so&#355;ul ei, o mul&#355;ime de flori adev&#259;rate &#351;i c&icirc;teva animale imaginare.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Cea mai recent&#259; carte a Veronic&#259;i D. Niculescu este romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/spre-vai-de-jad-si-salbatie-6130/">Spre v&#259;i de jad &#537;i s&#259;lb&#259;&#539;ie</a></em> (Polirom, 2016).</div> 21/11/2016 Lansari Premiul PEN Romania 2016, acordat ex aequo scriitorilor Cristian Teodorescu si Bogdan Ghiu http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/premiul-pen-romania-2016-acordat-ex-aequo-scriitorilor-cristian-teodorescu-si-bogdan-ghiu.html <div><strong>Vineri, 18 noiembrie 2016, &icirc;n sala Cupola din cadrul T&icirc;rgului de carte Gaudeamus de la Bucure&#537;ti, a fost acordat Premiul PEN Rom&acirc;nia 2016, ex aequo, scriitorilor Cristian Teodorescu, pentru romanul </strong><em><strong>&#536;oseaua virtu&#539;ii. Cartea c&icirc;inelui</strong></em><strong> (Editura Cartea Rom</strong><strong>&acirc;neasc&#259;, 2015)&nbsp;&#537;i Bogdan Ghiu, pentru </strong><em><strong>Totul trebuie tradus. Noua paradigm&#259; (un manifest)</strong></em><strong> (Editura &nbsp;Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2015). Juriul a fost format din Gabriela Adame&#537;teanu, Magda C&acirc;rneci, Adina Dini&#539;oiu, Caius Dobrescu &#537;i Radu Vancu. Premiul a fost sponsorizat de OperaScrisa.Ro &ndash; societate de gestiune a drepturilor de autor.</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong>Cristian Teodorescu</strong>&nbsp;a primit premiul pentru romanul<span>&nbsp;<a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/soseaua-virtutii-cartea-ciinelu-412/"><em>&#536;oseaua Virtu&#539;ii. Cartea C&icirc;inelui,</em>&nbsp;<em> deoarece</em></a>&nbsp;ilustreaz&#259; principiul, asumat &icirc;n Charta P.E.N., conform c&#259;ruia literatura reprezint&#259; o form&#259; &icirc;nalt&#259; de veghe moral&#259;. Romanul ne confrunt&#259; cu tulbur&#259;toarele consecin&#539;e asupra prezentului ale coabit&#259;rii sistematice cu minciuna, dela&#539;iunea &#537;i crima din trecutul recent al societ&#259;&#539;ii rom&acirc;ne&#537;ti. &Icirc;ns&#259; luciditatea cu care prezint&#259; nuan&#539;ele promiscuit&#259;&#539;ii morale este dublat&#259; de &icirc;ncrederea &icirc;n for&#539;a emancipatoare &#537;i regeneratoare a confrunt&#259;rii cu propria con&#537;tiin&#539;&#259;.</span></div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/teodorescu-cristian/">Cristian Teodorescu</a></strong>&nbsp;s-a n&#259;scut la Medgidia, &icirc;n 1954. A absolvit Facultatea de Filologie, sec&#355;ia rom&acirc;n&#259;-englez&#259;, a Universit&#259;&#355;ii din Bucure&#351;ti. A &icirc;nceput s&#259; scrie proz&#259; de la 14 ani pentru revista&nbsp;<em><span>V&icirc;n&#259;torul &#351;i pescarul sportiv</span></em>. A debutat editorial &icirc;n antologia&nbsp;<em>Desant &#8125;83</em>&nbsp;(Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 1983). &Icirc;n 1985 &icirc;i apare volumul de povestiri&nbsp;<em>Maestrul de lumini</em>, la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; (reeditat &icirc;n 2005), urmat &icirc;n 1988 de romanul&nbsp;<em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/tainele-inimei-132/">Tainele inimei</a></em>, la aceea&#351;i editur&#259;. &Icirc;n 1991 public&#259; la Editura Alex&nbsp;<em>Faust repovestit b&#259;ie&#355;ilor mei, Petre &#351;i Matei</em>, apoi&nbsp;<em>Povestiri din lumea nou&#259;</em>&nbsp;(RAO, 1996),&nbsp;<em>&Icirc;ngerul de la benzin&#259;rie</em>&nbsp;(povestiri, Paralela 45, 2002),&nbsp;<em>Maestrul de lumini &#351;i alte povestiri</em>&nbsp;(Curtea Veche, 2005) &#351;i romanele&nbsp;<em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/medgidia-orasul-de-apoi-206/">Medgidia, ora&#351;ul de apoi</a></em>&nbsp;(Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2009; Polirom, 2012) &#351;i&nbsp;<em>&#350;oseaua Virtu&#355;ii. Cartea C&icirc;inelui</em>&nbsp;(Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2015).<br /> <br /> </div> <div>A ob&#355;inut Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor (1986), Premiul Academiei Rom&acirc;ne (1990), Premiul pentru proz&#259; scurt&#259; al USR (1997), Premiul pentru roman al USR (2010) &#351;i alte c&icirc;teva premii ale unor ziare &#351;i reviste. Povestirile sale au fost traduse &icirc;n Olanda, Fran&#355;a, Statele Unite, Muntenegru, Polonia &#351;i Ungaria.<br /> <br /> </div> <div><strong>Bogdan Ghiu</strong>&nbsp;a primit acest premiu pentru volumul de eseuri <em><span><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/totul-trebuie-tradus-noua-paradigma-un-manifest-411/">Totul trebuie tradus</a></span></em>, volum care constituie o str&#259;lucit&#259; contribu&#539;ie, &icirc;n perimetrul intelectual rom&acirc;nesc, la &icirc;n&#539;elegerea oportunit&#259;&#539;ilor culturale generate de globalizare. Traducerea, &icirc;n viziunea autorului, este un proces universal, care afecteaz&#259; toate col&#539;urile lumii &#537;i toate nivelele existen&#539;ei. &Icirc;n consonan&#539;&#259; cu misiunea P.E.N. de stimulare global&#259; a traducerilor, Bogdan Ghiu demonstreaz&#259; c&#259; cortinele care separ&#259; culturile nu s&icirc;nt de fier. Tapiseria lor de coduri culturale reprezint&#259; doar un obstacol relativ, &#537;i f&#259;r&#259; &icirc;ndoial&#259; incitant, atunci c&icirc;nd multiplul traduc&#259;tor este animat de un respect profund pentru umanitatea Celuilalt.</div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/ghiu-bogdan/">Bogdan Ghiu</a></strong>&nbsp;este poet, eseist (literatur&#259;, media, art&#259;, urbanologie, filosofie, traductologie) &#351;i traduc&#259;tor de filosofie &#351;i literatur&#259; francez&#259;. Cele mai recente apari&#355;ii s&icirc;nt eseurile <em>Linia de produc&#355;ie.</em> <em>Lucr&icirc;nd cu arta</em> (2014) &#351;i <em>Contracriza, Dadasein &#351;i Inconstruc&#355;ia. Pentru o arhitectur&#259; etic&#259;</em> (2011). &Icirc;n 2014 a sus&#355;inut conferin&#355;e despre arta contemporan&#259; la Berlin (Deutsche Bank KunstHalle), Paris (Palais de Tokyo) &#351;i Bucure&#351;ti (Muzeul de Art&#259; Contemporan&#259;) &#351;i a primit mai multe premii pentru traducere. Poate fi ascultat zilnic la Radio Rom&acirc;nia Cultural &#351;i citit s&#259;pt&#259;m&icirc;nal &icirc;n <em>Observator cultural</em> &#351;i pe LiterNet. De acela&#351;i autor, la Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, au mai ap&#259;rut: <a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/-poemul-din-carton--urme-de-distrugere-pe-mart-74/"><em>(Poemul din carton).</em> <em>Urme de distrugere pe Marte</em></a> (2006), <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/eu-l-artistul-viata-dupa-supravietuir-52/">Eu(l) artistul. Via&#355;a dup&#259; supravie&#355;uire</a></em> (2008) &#351;i <em>Contracriza</em> (2011).<br /> <br /> </div> <div>Premiul PEN Rom&acirc;nia a fost &icirc;nfiin&#539;at &icirc;n 2013. El se acord&#259; anual unei c&#259;r&#539;i sau serii de c&#259;r&#539;i &ndash; din genurile eseu, memorii, jurnal, roman, interviu, poezie &ndash; care exprim&#259;, de o manier&#259; &icirc;nalt estetic&#259; &#537;i moral&#259;, valorile de implicare civic&#259;, libertate a cuv&icirc;ntului, promovarea democra&#539;iei, p&#259;strarea memoriei colective, ap&#259;rarea drepturilor omului, lupta &icirc;mpotriva cenzurii, solidaritate interna&#539;ional&#259; &#537;.a. Aceste valori reprezint&#259; emblema &#537;i specificul organiza&#539;iei PEN International, din care face parte &#537;i PEN Rom&acirc;nia. Premiul se acord&#259; &icirc;n fiecare an &icirc;n luna noiembrie cu ocazia T&icirc;rgului de carte Gaudeamus din Bucure&#537;ti.<br /> <br /> </div> <div><strong>Lista scurt&#259; a c&#259;r&#539;ilor nominalizate pentru Premiul PEN Rom&acirc;nia 2016:</strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>- Gabriel Andreescu,&nbsp;<em><span><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/existenta-prin-cultura-represiune-colaborationism-si-rezistenta-intelectuala-sub-regimul-comunis-5942/">Existen&#355;a prin cultur&#259;. Represiune, colabora&#355;ionism &#351;i rezisten&#355;a intelectual&#259; sub regimul communist</a></span></em>&nbsp;(eseu), Editura Polirom, 2015</div> <div>- Mircea C&#259;rt&#259;rescu,&nbsp;<em><span>Solenoid</span></em>&nbsp;(roman), Humanitas, 2015</div> <div>- Ana Don&#355;u,&nbsp;<em><span>Cadrul 25</span></em>&nbsp;(poezie), Casa de editur&#259; Max Blecher, 2015</div> <div>- Sabina Fati,&nbsp;<em><span>Singur&#259; pe drumul m&#259;t&#259;sii</span></em>&nbsp;(reportaj de c&#259;l&#259;torie), Humanitas, 2015</div> <div>- Bogdan Ghiu,&nbsp;<em><span><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/totul-trebuie-tradus-noua-paradigma-un-manifest-411/">Totul trebuie tradus. Noua paradigm&#259; (un manifest)</a></span></em>, Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2015</div> <div>- Horia-Roman Patapievici,&nbsp;<em><span>Partea nev&#259;zut&#259; decide totul</span></em>&nbsp;(eseu), Humanitas, 2015</div> <div>- Cristian Teodorescu,&nbsp;<em><span><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/soseaua-virtutii-cartea-ciinelu-412/">&#536;oseaua virtu&#539;ii. Cartea c&icirc;inelui</a></span></em>&nbsp;(roman), Polirom, 2015</div> - Daniel Vighi,&nbsp;<em><span><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/trilogia-corso-429/">Trilogia Corso</a></span></em>&nbsp;(roman), Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2015 21/11/2016 Lansari Bestsellers Polirom si Cartea Romaneasca la GAUDEAMUS 2016 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/bestsellers-polirom-si-cartea-romaneasca-la-gaudeamus-2016.html <div><strong>Top 5 Polirom</strong><br /> 1.<a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ulysses-732-romanul-romanulu-6179/"><em>Ulysses, 732. Romanul Romanului</em></a>,&nbsp;<span>Mircea Mihaies<br /> 2. <em>Scrisori c&#259;tre Vera</em>, <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/nabokov-vladimir/">Vladimir Nabokov</a>, traducere de&nbsp;Veronica D. Niculescu, Premiul &bdquo;Antoaneta Ralian&rdquo; pentru traducere, Gaudeamus 2016<br /> 3. <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/meseria-de-romancier-6224/">Meseria de romancier</a></em>, Haruki Murakami, traducere de Andreea Sion<br /> 4. <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/dragoste-la-1750-$-6220/">Dragoste la 17,50 $</a></em>, Charles Bukowski, traducere de&nbsp;<span>Cristian Neagoe, la egalitate cu <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/coaja-de-nuca-6228/">Coaj&#259; de nuc&#259;</a></em>, de Ian McEwan, traducere de</span>&nbsp;<span>Dan Croitoru</span><br /> 5. <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/viata-si-opera-6239/">Via&#539;a &#537;i Opera</a></em>, Cristian Tudor Popescu, la egalitate cu <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/banditii-6221/">Bandi&#539;ii</a></em>, Vasile Ernu<br /> </span></div> <div>&nbsp;</div> <strong>Top 5 Cartea Rom&acirc;neasc&#259;</strong><br /> 1<em>. <a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/iubirile-de-tip-pantof-iubirile-de-tip-umbrela--446/">Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrel&#259;...</a></em>,&nbsp;<span>Mat&eacute;i Visniec<br /> 2. <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/doi-intr-o-carte-fara-a-l-mai-socoti-pe-autorul-ei--fragmente-cu-radu-petrescu-si-mircea-nedelci-465/">Doi &icirc;ntr-o carte (f&#259;r&#259; a-l mai socoti pe autor). Fragmente cu Radu Petrescu &#537;i Mircea Nedelciu</a></em>, Gheorghe Cr&#259;ciun<br /> 3. <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/imagini-litere-si-documente-de-calatorie-466/">Imagini, litere, documente de c&#259;l&#259;torie</a></em>, Gheorghe Cr&#259;ciun<br /> 4. <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/naluca-463/">N&#259;luca</a></em>, Octavian Soviany<br /> 5. <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/soseaua-virtutii-cartea-ciinelu-412/">&#536;oseaua Virtu&#539;ii. Cartea C&icirc;inelui</a></em>,&nbsp;Cristian Teodorescu</span> 21/11/2016 Lansari Un nou volum de poezie de Nichita Danilov: Recviem pentru tara pierduta http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/un-nou-volum-de-poezie-de-nichita-danilov:-recviem-pentru-tara-pierduta.html Un nou volum de poezie semnat de Nichita Danilov, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/recviem-pentru-tara-pierduta-6213/">Recviem pentru &#355;ara pierdut&#259;</a></em>, a ap&#259;rut recent la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;. <br /> <br /> Linia melodic&#259; dup&#259; care se desf&#259;&#537;oar&#259; poemele este una sincopat&#259;, angoasant&#259;, contrapunctat&#259; de sonuri, de viziuni &#537;i de imagini discordante ale unei patrii ideale, ve&#537;nic pierdute, ce tulbur&#259; somnul sufletelor vii, dar &#537;i somnul &bdquo;sufletelor moarte&rdquo;. <br /> <br /> Poemele lungi, ample, alterneaz&#259; cu poeme scurte, &icirc;nchegate &icirc;n jurul unor metafore decupate din realitatea imediat&#259;, trecute printr-o prism&#259; &icirc;ntoars&#259;, ce descompune lumina, ideile &#537;i sentimentele. Patria pe care o caut&#259; poetul are r&#259;d&#259;cinile ad&icirc;nc &icirc;mpl&icirc;ntate &icirc;n eul l&#259;untric, &icirc;n incon&#537;tientul colectiv, &icirc;n haosul primordial, &icirc;n realitatea celor v&#259;zute &#351;i nev&#259;zute. &Icirc;n contingent &#537;i transcendent. <br /> <br /> &bdquo;Un histrion fantast pare Nichita Danilov &icirc;n poezie, amestec de sihastru &#351;i arheu, de mag &#351;i alchimist, purt&icirc;nd &icirc;n sine tulbur&#259;ri obscure &#351;i elanuri &icirc;ncr&icirc;ncenate. Versurile sale s&icirc;nt b&icirc;ntuite de obsesii nocturne, un aer lunatic st&#259;p&icirc;ne&#351;te imagina&#355;ia poetului &#351;i-n decorul halucinant al peregrin&#259;rilor fiecare gest are valoarea unui ritual. &Icirc;n confuzia simbolic&#259; prefigurat&#259; &icirc;n imagini ale decrepitudinii, poetul d&#259; la iveal&#259; nostalgia discret&#259; a purific&#259;rii.&rdquo; (Radu G. &#354;eposu) <br /> <br /> &bdquo;Poezia lui Nichita Danilov este uman&#259; &icirc;n sens religios. Ceea ce &icirc;nseamn&#259; c&#259; omul care se exprim&#259; prin glasul poetului este o fiin&#355;&#259; plenar&#259;, cu r&#259;d&#259;cinile &icirc;mpl&icirc;ntate &icirc;n cosmos, &icirc;n istorie, &icirc;n societate, &icirc;n mit, &icirc;n realitatea celor v&#259;zute &#351;i nev&#259;zute. Iar problematica omului nu poate fi conceput&#259; aici f&#259;r&#259; a &#355;ine seam&#259; de confruntarea binelui cu r&#259;ul. Aceast&#259; plenitudine a concep&#355;iei, multiplicarea punctelor de vedere care se &icirc;nt&icirc;lnesc &icirc;ntr-un tot complementar &#351;i dramatic, amestec&icirc;nd luminile &#351;i umbrele nu pentru a le contopi sau a le dispersa unele printre altele, ci pentru a le st&icirc;rni diferen&#355;a, asigur&#259; lirismului o valoare specific&#259;.&rdquo; (Ion Negoi&#355;escu) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/recviem-pentru-tara-pierduta-464/">Nichita Danilov</a></strong> s-a n&#259;scut pe 7 aprilie 1952, &icirc;n comuna Mu&#351;eni&#355;a, jude&#355;ul Suceava. Poet, romancier, eseist &#351;i publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia &#351;i al PEN Club European. Volume publicate (selectiv): poezie &ndash; <em>F&icirc;nt&icirc;ni carteziene</em> (1980, Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia), <em>C&icirc;mp negru</em> (1982), <em>Arlechini la marginea c&icirc;mpului</em> (1985), <em>Poezii</em> (1987), <em>Deasupra lucrurilor, neantul</em> (1990),<em> Mirele orb</em> (1995), <em>Suflete la second-hand</em> (2000), <em>Centura de castitate</em> (2007, Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia, Premiul &bdquo;Mihai Eminescu&rdquo; al Academiei Rom&acirc;ne, Marele Premiu pentru Poezie &bdquo;Nichita St&#259;nescu&rdquo;), <em>Imagini de pe strada Kanta</em> (2011, Premiul pentru Poezie al revistei <em>Observator cultural</em>); proz&#259; &ndash; <em>Nevasta lui Hans</em> (povestiri, 1996), <em>T&#259;lpi. &#350;otronul</em> (roman, 2004), <em>Ma&#351;a &#351;i Extraterestrul</em> (roman, 2005), <em>Locomotiva Noimann</em> (roman, 2008, Marele Premiu al revistei <em>Poesis</em>, Premiul pentru Proz&#259; al revistei <em>Arge&#351;</em>), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ambasadorul-invizibil-3754/">Ambasadorul invizibil</a></em> (roman, 2010); eseuri &ndash; <em>Urechea de c&icirc;rp&#259;</em> (pamflete, 1992), <em>Apocalipsa de carton</em> (1995),<em> Capete de r&icirc;nd</em> (2006), <em>Portrete f&#259;r&#259; ram&#259;</em> (2012). 08/11/2016 Lansari Mircea Mihaies, Scriitorul anului 2016 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/mircea-mihaies-scriitorul-anului-2016.html <div>Vineri, 4 noiembrie, la Ia&#351;i, a fost acordat Premiul &bdquo;Scriitorul anului 2016&rdquo; eseistului &#351;i publicistului Mircea Mih&#259;ie&#351;, pentru impresionantul volum <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ulysses-732-romanul-romanulu-6179/">Ulysses, 732. Romanul Romanului</a></em>, ap&#259;rut recent la Editura Polirom, &icirc;n edi&#355;ie cartonat&#259;, disponibil &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;.<br /> <br /> </div> <div>Conceput sub forma unui triptic, volumul e prima &icirc;ncercare &icirc;n Rom&acirc;nia de a face at&icirc;t o istorie exhaustiv&#259; a celei mai celebre c&#259;r&#355;i de proz&#259; scris&#259; &icirc;n limba englez&#259; &icirc;n secolul XX, c&icirc;t &#351;i de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile &#351;i mizele existen&#355;iale ale acesteia. </div> <div>&nbsp;</div> <div>Istoria romanului urm&#259;re&#351;te etapele cristaliz&#259;rii ideii &#351;i ale execu&#355;iei proiectului, precum &#351;i complicata poveste ce a urmat dup&#259; tip&#259;rirea semilegal&#259; a romanului &icirc;n Fran&#355;a, avatarurile &icirc;n justi&#355;ia american&#259; &#351;i consecin&#355;ele pentru destinul c&#259;r&#355;ii. Ea arat&#259; cum Ulysses a devenit un punct de r&#259;scruce &icirc;n evolu&#355;ia literaturii secolului XX &#351;i a celui actual, indiferent c&#259; a fost vorba de formulele experimentaliste radicale ori de modalit&#259;&#355;i de exprimare a culturii populare.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div><strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/mihaies-mircea/">Mircea Mih&#259;ie&#351;</a></strong> (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatur&#259; englez&#259; &#351;i american&#259; la Universitatea de Vest din Timi&#351;oara. &Icirc;ntre 2005 &#351;i 2012 a fost vicepre&#351;edinte al Institutului Cultural Rom&acirc;n. Redactor-&#351;ef al revistei <em>Orizont</em>. Volume publicate: <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/de-veghe-in-oglinda-4451/">De veghe &icirc;n oglind&#259;</a></em> (1989), <em>Cartea e&#351;ecurilor. Eseu despre rescriere</em> (1990), <em>Femeia &icirc;n ro&#351;u</em> (1990, &icirc;n colaborare cu Adriana Babe&#355;i &#351;i Mircea Nedelciu), <em>C&#259;r&#355;ile crude. Jurnalul intim &#351;i sinuciderea</em> (1995), <em>Victorian Fiction</em> (1998), <em>Masca de fiere</em> (2000), <em>Atlanticul imaginar</em> (2002), <em>Scutul lui Perseu</em> (2003), <em>Via&#355;a, patimile &#351;i c&icirc;ntecele lui Leonard Cohen</em> (2005), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/metafizica-detectivului-marlowe-2842/">Metafizica detectivului Marlowe</a></em> (2008, tradus &icirc;n Statele Unite &icirc;n 2014), <em>Despre doliu. Un an din via&#355;a lui Leon W.</em> (2009), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ultimul-judt-4298/">Ultimul Judt</a></em> (2011), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ce-ramine-william-faulkner-si-misterele-tinutului-yoknapatawph-4647/">Ce r&#259;m&icirc;ne. William Faulkner &#351;i misterele &#355;inutului Yoknapatawpha</a></em> (2012), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/istoria-lui-corto-maltese:-pirat-anarhist-si-visator-5574/">Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist &#351;i vis&#259;tor</a></em> (2014). A primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. A publicat &#351;ase volume &icirc;n colaborare cu Vladimir Tism&#259;neanu. Lucreaz&#259; la o biografie fic&#355;ional&#259; a personajului Molly Bloom.</div> <div><br /> Gala de decernare a Premiului &bdquo;Scriitorul anului 2016&rdquo; &ndash; un proiect literar al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia aflat la prima edi&#355;ie &ndash;, s-a desf&#259;&#351;urat &icirc;n Sala Chopin, Palas Mall Ia&#351;i. <br /> <br /> </div> La festivitate au participat: juriul &ndash; Adriana Babe&#355;i, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Eugen Negrici, Irina Petra&#351;, Alex. &#350;tef&#259;nescu, R&#259;zvan Voncu, Mihai Zamfir (pre&#351;edinte); membrii Comitetului Director al U.S.R. &#351;i pre&#351;edin&#355;ii Filialelor U.S.R, dar &#351;i cei 12 scriitori nominaliza&#355;i: <span>Mircea C&#259;rt&#259;rescu, Ana Blandiana, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Dimisianu, Radu Cosa&#537;u, Matei Vi&#537;niec, Livius Cioc&acirc;rlie, George B&#259;l&#259;i&#539;&#259;, Ioan Es. Pop, Ovidiu Genaru, Andrei Oi&#537;teanu &#351;i Mircea Mih&#259;ie&#537;.</span> 04/11/2016 Lansari Moartea lui Siegfried, de Octavian Soviany, a obtinut Premiul liceenilor pentru cea mai indragita carte din 2015 http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/moartea-lui-siegfried-de-octavian-soviany-a-obtinut-premiul-liceenilor-pentru-cea-mai-indragita-carte-din-2015.html <div>Joi, 27 octombrie, &icirc;n cadrul Serii FILIT de la Teatrul Na&#539;ional Ia&#537;i, a avut loc ceremonia de decernare a Premiului liceenilor pentru cea mai &icirc;ndr&#259;git&#259; carte a anului 2015. Premiul i-a fost acordat scriitorului Octavian Soviany pentru romanul <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/moartea-lui-siegfried-419/">Moartea lui Siegfried</a></em>, ap&#259;rut la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; (2015). <br /> <br /> </div> <div><em>Moartea lui Siegfried</em> este un roman supra&icirc;nc&#259;rcat de semnifica&#355;ii &#351;i simboluri. Estetica lui Octavian Soviany este legat&#259; aici, poate mai mult dec&icirc;t &icirc;n oricare alt&#259; parte, de convingerea c&#259; litera ucide, &icirc;n timp ce Spiritul d&#259; via&#355;&#259;. O profesiune de credin&#355;&#259; &ndash; un fundament solid pentru literatura sa &ndash; &#351;i o permanent&#259; c&#259;l&#259;uz&#259;: sensul se afl&#259; <em>printre</em> r&icirc;nduri, niciodat&#259; <em>&icirc;n</em> ele. </div> <div>&nbsp;</div> <div><strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/soviany-octavian/">Octavian Soviany</a></strong> s-a n&#259;scut pe 23 aprilie 1954, la Bra&#351;ov. Studii: Universitatea &bdquo;Babe&#351;-Bolyai&rdquo;, Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie (1975-1979). Doctor &icirc;n Filologie al Universit&#259;&#355;ii din Bucure&#351;ti (2008). Debut: revista <em>Echinox</em>, 1975, simultan cu poezie &#351;i critic&#259;. Debut editorial: <em>Ucenicia b&#259;tr&icirc;nului alchimist</em> (Dacia, 1983). Volume de versuri, &icirc;ntre care: <em>Cartea lui Benedict</em> (Vinea, 2002), <em>Alte poeme de mod&#259; veche</em> (Pontica, 2004), <em>Scrisori din Arcadia</em> (Paralela 45, 2005), <em>Dilecta</em> (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2006), <em>Pulberea, praful &#351;i revolu&#355;ia</em> (Casa de Editur&#259; Max Blecher, 2012; <em>Pepel, prah in revolucija</em>, traducere &icirc;n limba sloven&#259; de Ale&scaron; Mustar, IRIU Institut, Ljubljana, 2013); <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/calciiul-lui-magellan-367/">C&#259;lc&icirc;iul lui Magellan</a></em> (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2014). </div> <div>Romane: <em>Textele de la Monte Negro</em> (Pontica, 2003; ed. a II-a, sub titlul <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/arhivele-de-la-monte-negro-292/">Arhivele de la Monte Negro</a></em>,&nbsp;Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2012) &#351;i <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/viata-lui-kostas-venetis-250/">Via&#355;a lui Kostas Venetis</a></em> (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2011).&nbsp;A mai publicat volume de teatru &#351;i critic&#259; literar&#259;, iar &icirc;n 2014 i-a ap&#259;rut la Casa de Editur&#259; Max Blecher traducerea din Charles Baudelaire, <em>Florile r&#259;ului</em>. Este de&#355;in&#259;torul mai multor distinc&#355;ii &#351;i premii literare.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Titlurile finaliste pentru Premiul liceenilor pentru cea mai &icirc;ndr&#259;git&#259; carte ap&#259;rut&#259; &icirc;n 2015:<br /> </div> <div>&bull;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Radu Aldulescu, <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/istoria-regelui-gogosar-423/">Istoria Regelui Gogo&#351;ar</a></em>, Cartea Rom&acirc;neasc&#259;</div> <div>&bull;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Iulian Ciocan, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/iar-dimineata-vor-veni-rusii-5780/">Iar diminea&#355;a vor veni ru&#351;ii</a></em>, Polirom</div> <div>&bull;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Octavian Soviany<em>,&nbsp;Moartea lui Siegfried</em>, Cartea Rom&acirc;neasc&#259;</div> <div>&bull;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cristian Teodorescu, <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/soseaua-virtutii-cartea-ciinelu-412/">&#536;oseaua Virtu&#539;ii. Cartea C&icirc;inelui</a></em>, Cartea Rom&acirc;neasc&#259;</div> <div>&bull;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Radu &#354;uculescu, <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/mierla-neagra-415/">Mierla neagr&#259;</a></em>, Cartea Rom&acirc;neasc&#259;<br /> <br /> </div> <div>Festivalul Interna&#355;ional de Literatur&#259; &#351;i Traducere s-a desf&#259;&#351;urat &icirc;n perioada 26-30 octombrie.<br /> <br /> </div> Premiul liceenilor pentru cea mai &icirc;ndr&#259;git&#259; carte se acord&#259; &icirc;n fiecare an la Festivalul Interna&#539;ional de Literatur&#259; &#537;i Traducere Ia&#537;i (FILIT), &icirc;mpreun&#259; cu Inspectoratul &#536;colar Jude&#539;ean Ia&#537;i. &Icirc;n anul 2013 cartea c&icirc;&#537;tig&#259;toare a fost <em><span><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/omar-cel-orb-4694/">Omar cel orb</a></span></em> (Polirom, 2012) de Daniela Zeca (Polirom, 2012), &icirc;n 2014 <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/negustorul-de-inceputuri-de-roman-351/">Negustorul de &icirc;nceputuri de roman</a></em> de Matei Vi&#537;niec (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2013), iar &icirc;n 2015 <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/marea-petrecere-398/">Marea petrecere</a></em> de Petre Barbu (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2014). 01/11/2016 Lansari Romanul Viata lui Kostas Venetis, de Octavian Soviany, tradus in spaniola http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/romanul-viata-lui-kostas-venetis-de-octavian-soviany-tradus-in-spaniola.html Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/viata-lui-kostas-venetis-4814/">Via&#355;a lui Kostas Venetis</a></em>, de Octavian Soviany, ap&#259;rut &icirc;n 2011 la Cartea Rom&acirc;neasc&#259; &#351;i &icirc;n 2013 la Editura Polirom, &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;Top 10+&rdquo;, a fost publicat recent &icirc;n limba spaniol&#259;, la Editura Dos Bigotes, &icirc;n traducerea Doinei F&#259;g&#259;daru. <br /> <br /> Romanul va ap&#259;rea &icirc;n toamna acestui an &#351;i &icirc;n limba bulgar&#259;, la Paradox Group, &icirc;n traducerea Vaninei Bojikova. <br /> <br /> <em>Via&#355;a lui Kostas Venetis</em> a fost distins cu Premiul Radio Rom&acirc;nia Cultural, la sec&#355;iunea &bdquo;Proz&#259;&rdquo;, edi&#355;ia 2012, &#351;i nominalizat la Premiile revistei <em>Observator cultural</em> &#351;i la Premiul Cartea anului 2011. <br /> <br /> Octavian Soviany este autorul romanului <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/moartea-lui-siegfried-419/">Moartea lui Sigfried</a></em>, laureat al Premiului Na&#539;ional pentru Literatur&#259; al <em>Ziarului de Ia&#537;i</em>, precum &#537;i al Premiului <em>Observator cultural</em>, sec&#539;iunea <em>Observator Lyceum</em>. Romanul a ob&#539;inut de cur&icirc;nd Premiul liceenilor &icirc;n cadrul Festivalului Interna&#539;ional de Literatur&#259; &#537;i Traducere Ia&#537;i, edi&#539;ia 2016. <br /> <br /> Cel mai recent roman al autorului, <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/naluca-463/">N&#259;luca</a></em>, a ap&#259;rut tot la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;.<br /> <br /> Kostas Venetis, care &icirc;n copil&#259;rie a ucenicit &icirc;ntr-o m&#259;n&#259;stire din Grecia, cunoa&#351;te o spectaculoas&#259; &bdquo;schimbare la fa&#355;&#259;&rdquo;: invertit demonic, c&#259;l&#259;tore&#351;te mult &ndash; cunoa&#351;te mizeria &#351;i farmecul Istanbulului, pitorescul unui Bucure&#351;ti ce aminte&#351;te de atmosfera Principelui, efervescen&#355;a Parisului revolu&#355;ionar, splendoarea Vienei &#351;i melancolia Vene&#355;iei &ndash; &#351;i &icirc;nt&icirc;lne&#351;te oameni din cele mai diferite medii, de la drojdia societ&#259;&#355;ii la cercurile nobiliare. Pe m&#259;sur&#259; ce evenimentele se complic&#259;, povestea sa, &icirc;n care violen&#355;a, crima, &icirc;n&#351;el&#259;toria &#351;i complexele oedipiene se &icirc;mpletesc str&icirc;ns, cap&#259;t&#259; accente tot mai &icirc;ntunecate, devenind o m&#259;rturie cutremur&#259;toare despre ini&#355;ierea &icirc;ntru R&#259;u. <br /> <br /> &bdquo;C&icirc;nd p&#259;c&#259;tosul are revela&#355;ia sacrului, nimic &#351;i nimeni nu-l mai pot &icirc;ntoarce. Cam a&#351;a e &#351;i cu scriitorul: o s&#259; v&#259; linge&#355;i pe degete cu limba rom&acirc;n&#259; a lui Octavian Soviany, curg&#259;toare, spumoas&#259;, arhaic&#259; &#351;i nervoas&#259;, o s&#259; chefui&#355;i &#351;i o s&#259; suferi&#355;i odat&#259; cu personajele lui retro &#351;i cu pasiunile lor sf&icirc;&#351;ietoare &icirc;n cel mai savuros roman de epoc&#259; din literatura rom&acirc;n&#259; recent&#259;.&rdquo; (Alexandru Matei) <br /> <br /> N&#259;scut &icirc;n 1954, la Bra&#351;ov, <strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/soviany-octavian/">Octavian Soviany</a></strong> a debutat &icirc;n 1983, la Editura Dacia, cu placheta de versuri <em>Ucenicia b&#259;tr&icirc;nului alchimist</em>. Scrie poezie, romane, piese de teatru &#351;i lucr&#259;ri de critic&#259; literar&#259;. La Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; a mai publicat volumele de versuri <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/dilecta-63/">Dilecta</a> </em>(2006) &#351;i <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/calciiul-lui-magellan-367/">C&#259;lc&icirc;iul lui Magellan</a></em> (2014), precum &#351;i romanul <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/arhivele-de-la-monte-negro-292/">Arhivele de la Monte Negro</a></em> (2011). 01/11/2016 Lansari Jocul celor o suta de frunze si alte povestiri, de Varujan Vosganian, tradus in Bulgaria http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/jocul-celor-o-suta-de-frunze-si-alte-povestiri-de-varujan-vosganian-tradus-in-bulgaria.html Joi, 27 octombrie, ora 17.00, la Universitatea din Sofia, va avea loc lansarea edi&#539;iei bulgare a volumului <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/jocul-celor-o-suta-de-frunze-si-alte-povestiri-5137/">Jocul celor o sut&#259; de frunze &#351;i alte povestiri</a></em>, de Varujan Vosganian, ap&#259;rut&#259; de cur&icirc;nd la Editura SONM, &icirc;n traducerea Vaninei Bojikova. <br /> <br /> Prezint&#259;, al&#259;turi de autor: Svetlana Stoycheva-Andersen<br /> <br /> Volumul a mai ap&#259;rut &icirc;n limba german&#259;, la Editura Zsolnay, &icirc;n traducerea lui Ernest Wichner. <br /> <br /> Varujan Vosganian este autorul <em>C&#259;r&#355;ii &#351;oaptelor</em>, unul dintre cele mai bune romane ap&#259;rute &icirc;n literatura rom&acirc;n&#259; de dup&#259; 1989. Romanul, tradus deja &icirc;n numeroase limbi, a fost considerat de critic&#259; o epopee a secolului XX, o carte identitar&#259; pentru poporul armean. <br /> <br /> Dar fiecare popor, fiecare loc, fiecare timp are o Carte a &#351;oaptelor a sa. Ea trebuie doar povestit&#259;. <br /> <br /> <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em>, ap&#259;rut la Polirom &icirc;n anul 2013, este ini&#355;ierea &icirc;n realismul magic al unei <em>C&#259;r&#355;i a &#351;oaptelor</em> a poporului rom&acirc;n. Cele &#351;ase povestiri ale volumului vorbesc despre nelini&#351;tile, c&#259;ut&#259;rile &#351;i incertitudinile noastre, despre at&icirc;tea traume &icirc;nc&#259; nevindecate. <em>Jocul celor o sut&#259; de frunze</em> ne previne c&#259;, dac&#259; memoria, ca stare de luciditate, nu se reg&#259;se&#351;te &icirc;n prezentul &#351;i chiar &icirc;n viitorul nostru, viitorul nu va fi dec&icirc;t o re&icirc;ntoarcere &icirc;n trecut. <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/vosganian-varujan/">Varujan Vosganian</a></strong> s-a n&#259;scut la 25 iulie 1958, &icirc;n Craiova. Este pre&#351;edintele Uniunii Armenilor din Rom&acirc;nia &#351;i prim-vicepre&#351;edinte al Uniunii Scriitorilor. Lucr&#259;rile sale includ trei volume de poezie - <em>&#350;amanul albastru</em> (1994), <em>Ochiul cel alb al reginei</em> (2001), <em>Iisus cu o mie de bra&#355;e</em> (2005) -, precum &#351;i volumul de nuvele <em>Statuia comandorului</em> (1994), pentru care a primit Premiul Asocia&#355;iei Scriitorilor din Bucure&#351;ti. La Editura Polirom a mai publicat romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-soaptelor-4697/">Cartea &#351;oaptelor</a></em> (2009; edi&#355;ia a II-a, 2012), care a fost distins cu Premiul &bdquo;Cartea anului 2009&rdquo; acordat de revista <em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em>, Premiul &bdquo;Ion Creang&#259;&rdquo; al Academiei Rom&acirc;ne (2009), Premiul revistei <em>Convorbiri literare</em>, sec&#355;iunea proz&#259; (2009), Marele Premiu pentru Proz&#259; -Trofeul &bdquo;Mihail Sebastian&rdquo;, Premiul revistei <em>Observator cultural</em>, sec&#355;iunea proz&#259; (2009), &#351;i a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. <br /> <br /> &Icirc;n preg&#259;tire de acela&#537;i autor: <br /> <em>Copiii r&#259;zboiului</em> 27/10/2016 Lansari Un nou roman de Radu Pavel Gheo la Polirom: Disco Titanic http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/un-nou-roman-de-radu-pavel-gheo-la-polirom:-disco-titanic.html <strong>&bdquo;Un scriitor str&#259;lucit, ce va marca o epoc&#259;.&rdquo; (Mircea Iorgulescu) &bull; O carte despre tandre&#355;ea &#351;i cruzimea care se ascund &icirc;n fiecare dintre noi.</strong> <br /> <br /> Vlad Jivan e patronul unei edituri obscure din Timi&#351;oara anului 2011 &#351;i erou al revolu&#355;iei din 1989. Face afaceri profitabile cu un fost securist din Bucure&#351;ti, iar &icirc;n timpul liber &icirc;i place s&#259; joace baschet &#351;i s&#259; stea la bere cu prietenii. Discut&#259; p&#259;tima&#351; despre mafia &#355;ig&#259;neasc&#259;, despre &bdquo;invazia&rdquo; oltenilor care au distrus civiliza&#355;ia b&#259;n&#259;&#355;ean&#259; &#351;i &ndash; doar pe jum&#259;tate &icirc;n glum&#259; &ndash; despre secesiunea Banatului. <br /> <br /> &Icirc;n trecutul s&#259;u exist&#259; &icirc;ns&#259; c&icirc;teva secrete pe care nu le dezv&#259;luie nici m&#259;car so&#355;iei lui, Emilia, cel mai &icirc;ntunecat fiind legat de o excursie din 1989 cu p&#259;rin&#355;ii &icirc;n fosta Iugoslavie, &icirc;n Split, pe litoralul M&#259;rii Adriatice. Iar c&icirc;nd Emilia &icirc;l convinge s&#259; mearg&#259; &icirc;n concediu &icirc;n Croa&#355;ia, Vlad &icirc;&#351;i redescoper&#259; prietenii croa&#355;i de odinioar&#259;, ce poart&#259; cicatricile unui r&#259;zboi secesionist, &#351;i ajunge s&#259; se confrunte cu trecutul s&#259;u t&#259;inuit.<br /> <br /> <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/disco-titanic-6207/detalii.html">Disco Titanic</a></em>, un roman cu adolescen&#355;i maturiza&#355;i traumatic &icirc;ntr-o lume cople&#351;it&#259; de puseuri na&#355;ionaliste sau localiste, a ap&#259;rut &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/ego-proz/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Ego. Proz&#259;</a>&rdquo; a Editurii Polirom, &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;.<br /> <br /> &bdquo;Cu lec&#355;ia lui Bulgakov, a marilor prozatori americani &#351;i a cinea&#351;tilor ru&#351;i, cehi &#351;i polonezi din anii &rsquo;70-&rsquo;80 bine asimilat&#259;, Radu Pavel Gheo e un romancier de m&icirc;na &icirc;nt&icirc;i.&rdquo; (Adriana Bittel) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/gheo-radu-pavel/">Radu Pavel Gheo</a></strong> (n. 1969) a absolvit &icirc;n 1994 Facultatea de Litere a Universit&#259;&#355;ii de Vest din Timi&#351;oara. A lucrat ca profesor, redactor radio &#351;i redactor de revist&#259; &icirc;n Ia&#351;i &#351;i Timi&#351;oara. &Icirc;n 2001 emigreaz&#259; &icirc;n Statele Unite, dar revine &icirc;n &#355;ar&#259; dup&#259; un an. &Icirc;n perioada petrecut&#259; &icirc;n Statele Unite a muncit ca v&icirc;nz&#259;tor la un fast-food, la un magazin alimentar &#351;i la o libr&#259;rie Barnes &amp; Noble. Experien&#355;a american&#259; e relatat&#259; &icirc;n priz&#259; direct&#259; &icirc;n volumul <em>Adio, adio, patria mea cu &icirc; din i, cu &acirc; din a</em>. A publicat volumele <em>Valea Cerului Senin</em> (Athena, 1997), <em>Despre science fiction</em> (Omnibooks, 2001; Tritonic, 2007), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/adio-adio-patria-mea-cu-i-din-i-cu-a-din-a--5131/">Adio, adio, patria mea cu &icirc; din i, cu &acirc; din a</a></em> (Polirom, 2003; 2004; 2013), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/romanii-e-destepti-clisee-mioritic-5536/">Rom&acirc;nii e de&#351;tep&#355;i. Cli&#351;ee mioritice</a></em> (Polirom, 2004; 2006; 2014), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fairia-%E2%80%93-o-lume-indepartata-5960/">Fairia &ndash; o lume &icirc;ndep&#259;rtat&#259;</a></em> (Polirom, 2004; 2016), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/dex-ul-si-sexul-carte-de-jo-6135/">DEX-ul &#351;i sexul</a></em> (Polirom, 2005; 2016), <em>Tovar&#259;&#351;e de drum. Experien&#355;a feminin&#259; &icirc;n comunism</em> (coord., Polirom, 2008), <em>Numele mierlei</em> (Polirom, 2008), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/noapte-buna-copii!-3767/">Noapte bun&#259;, copii!</a></em> (Polirom, 2010). Este inclus &icirc;n mai multe antologii de proz&#259; &#351;i reviste de cultur&#259; din &#355;ar&#259; &#351;i str&#259;in&#259;tate. <em>Tovar&#259;&#351;e de drum</em> a ap&#259;rut &icirc;ntr-o edi&#355;ie italian&#259; &icirc;n 2011, iar <em>Noapte bun&#259;, copii!</em> a fost publicat&#259; &icirc;n italian&#259; &icirc;n 2016. Radu Pavel Gheo a scris o pies&#259; de teatru, <em>Hold-UP Akbar sau To&#355;i &icirc;n America</em>, pus&#259; &icirc;n scen&#259; de Teatrul Na&#355;ional din Timi&#351;oara &icirc;n stagiunile 2007-2008 &#351;i 2008-2009. Este redactor &#351;i traduc&#259;tor la Editura Polirom &#351;i redactor la revista timi&#351;orean&#259; <em>Orizont</em>. &Icirc;n 2003 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia, iar &icirc;n 2005 &ndash; membru al PEN Club Rom&acirc;nia. <br /> <br /> Colec&#539;ia &bdquo;Ego. Proz&#259;&rdquo; este coordonat&#259; de Lucian Dan Teodorovici. <br /> &Icirc;n preg&#259;tire: Matei Florian, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cexina-catapuxina-6212/">Cexina Catapuxina</a></em> 25/10/2016 Lansari Autori Polirom si Cartea Romaneasca, laureati ai Galei Premiilor revistei Ateneu http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/autori-polirom-si-cartea-romaneasca-laureati-ai-galei-premiilor-revistei-ateneu.html S&icirc;mb&#259;t&#259;, 22 octombrie, la Centrul Interna&#355;ional de Cultur&#259; &#351;i Arte &bdquo;George Apostu&rdquo; din Bac&#259;u, s-a desf&#259;&#351;urat o nou&#259; edi&#355;ie a Premiilor <em>Ateneu</em>, &icirc;n cadrul c&#259;reia au fost decernate premiile anuale ale revistei.<br /> <br /> Ileana M&#259;l&#259;ncioiu, Adrian G. Romil&#259; &#351;i Robert &#350;erban se afl&#259; printre laurea&#355;ii Galei Premiilor revistei <em>Ateneu</em> 2016. <br /> <br /> Marele Premiu &bdquo;George Bacovia&rdquo; i-a revenit poetei &#351;i eseistei <a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/malancioiu-ileana/">Ileana M&#259;l&#259;ncioiu</a>. <br /> <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/am-reusit-sa-ramin-eu-insami-interviuri--6192/">Am reusit s&#259; r&#259;m&icirc;n eu &icirc;ns&#259;mi</a></em>, un volum de dialoguri despre poezie, dar &#351;i despre moarte, despre r&#259;nile trecutului &#351;i problemele prezentului, purtate de Ileana M&#259;l&#259;ncioiu cu intervievatorii s&#259;i rom&acirc;ni &#351;i str&#259;ini, a ap&#259;rut recent la Editura Polirom. <br /> <br /> Premiul pentru poezie a fost ob&#355;inut de <a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/serban-robert/">Robert &#350;erban</a> pentru volumul <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/putin-sub-linie-427/">Pu&#355;in sub linie</a></em>, ap&#259;rut la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;. <br /> <br /> Premiul pentru critic&#259; literar&#259; i-a revenit lui <a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/romila-adrian-g-/">Adrian G. Romil&#259;</a>. <br /> <br /> Premiul pentru proz&#259; a fost acordat scriitorului Ovidiu Dun&#259;reanu, iar profesorului Nicolae Scurtu i-a fost acordat Premiul Special, &bdquo;pentru valorificarea documentelor de istorie literar&#259; privind via&#539;a &#537;i opera poetului George Bacovia, aflate &icirc;n arhivele rom&acirc;ne&#537;ti&rdquo;. 25/10/2016 Lansari Un nou roman de Octavian Soviany: Naluca http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/un-nou-roman-de-octavian-soviany:-naluca.html <em><strong>Un roman de dragoste, cu toate ingredientele inerente genului, dar &#537;i un roman al c&#259;ut&#259;rii &#537;i al g&#259;sirii esen&#355;iale, al alien&#259;rii p&#259;m&icirc;nte&#351;ti a artistului &#351;i al senzualismului mor&#355;ii. </strong></em><br /> <br /> Aparent, <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/naluca-463/">N&#259;luca</a></em> este un roman de dragoste, cu toate ingredientele inerente genului: descrierea romantic&#259;, eseul sentimental, erotismul suav.<br /> <br /> Protagonistul c&#259;r&#355;ii (al c&#259;rui nume, O &ndash; liter&#259; &#351;i cifr&#259; totodat&#259; &ndash;, cap&#259;t&#259; &icirc;n roman o semnifica&#355;ie neb&#259;nuit&#259;), st&#259;p&icirc;nit de voluptatea exhib&#259;rii flagelatoare a propriului eu, tr&#259;ie&#351;te, la sf&icirc;r&#351;itul vie&#355;ii, o dragoste p&#259;tima&#351;&#259;, venit&#259; parc&#259; din nefiin&#355;&#259;. <br /> <br /> O se resemneaz&#259; &icirc;n fa&#355;a suspiciunii de iluzie, intr&icirc;nd, prin abandonul dependen&#355;ei de realitate, &icirc;n jocul destinului, &#351;i accept&#259; eventualitatea unei percep&#355;ii himerice ca &icirc;ntruchipare a des&#259;v&icirc;r&#351;irii. De aici se na&#351;te portretul unei femei, care cunoa&#351;te, accept&#259; &#351;i respect&#259; regulile seduc&#355;iei perfecte, con&#351;tient&#259;, la fel ca el, c&#259; aceast&#259; primejdioas&#259; interferare nu se va opri &icirc;n pragul iubirii necondi&#355;ionate, ci va continua p&icirc;n&#259; la finalul apoteotic al eroticului: moartea.<br /> <br /> Populat de o &icirc;ntreag&#259; galerie de alte personaje de un pitoresc fascinant, fiecare cu c&icirc;te o savuroas&#259; istorie de via&#355;&#259;, <em>N&#259;luca </em>este &icirc;n egal&#259; m&#259;sur&#259; romanul c&#259;ut&#259;rii &#351;i g&#259;sirii esen&#355;iale, al alien&#259;rii p&#259;m&icirc;nte&#351;ti a artistului &#351;i al senzualismului mor&#355;ii, ca singur&#259; strategie de refugiu &icirc;ntr-un ideal al dragostei care doar acolo mai poate fi reg&#259;sit. <br /> <br /> <em>N&#259;luca</em>, cel mai recent roman al lui Octavian Soviany, a ap&#259;rut la Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;, &#537;i va fi lansat la T&icirc;rgul de Carte Gaudeamus duminic&#259;, 20 noiembrie, ora 15.00. <br /> <br /> N&#259;scut &icirc;n 1954, la Bra&#351;ov, <strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/soviany-octavian/">Octavian Soviany</a></strong> a debutat &icirc;n 1983, la Editura Dacia, cu placheta de versuri <em>Ucenicia b&#259;tr&icirc;nului alchimist</em>. Scrie poezie, romane, piese de teatru &#351;i lucr&#259;ri de critic&#259; literar&#259;.<br /> <br /> La Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259; a publicat volumele de versuri <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/dilecta-63/">Dilecta</a> </em>(2006) &#351;i <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/calciiul-lui-magellan-367/">C&#259;lc&icirc;iul lui Magellan</a></em> (2014), precum &#351;i romanele <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/arhivele-de-la-monte-negro-292/">Arhivele de la Monte Negro</a></em> (2011), <em>Via&#355;a lui Kostas Venetis</em> (2012) &#351;i <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/moartea-lui-siegfried-419/">Moartea lui Siegfried</a> </em>(2015).<br /> <br /> <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/viata-lui-kostas-venetis-250/">Via&#355;a lui Kostas Venetis</a></em> a ob&#539;inut Premiul Radio Rom&acirc;nia Cultural, la sec&#539;iunea proz&#259;, edi&#539;ia 2012, &#537;i a fost nominalizat la Premiile revistei <em>Observator cultural</em>, precum &#537;i la Premiul Cartea anului. Romanul a fost reeditat &icirc;n anul 2013 &icirc;n colec&#539;ia de bestselleruri a Editurii Polirom, &bdquo;Top 10+&rdquo;.<br /> <br /> <em>Moartea lui Siegfried</em> a ob&#539;inut Premiul Na&#539;ional de Proz&#259; al Ziarului de Ia&#537;i, edi&#539;ia 2016, Premiul revistei <em>Observator cultural</em>, edi&#539;ia 2016, sec&#539;iunea &bdquo;Observator Lyceum&rdquo;, &#537;i este nominalizat la Premiul liceenilor pentru cea mai &icirc;ndr&#259;git&#259; carte a anului 2015, care se acord&#259; &icirc;n fiecare an la Festivalul Interna&#539;ional de Literatur&#259; &#537;i Traducere Ia&#537;i (FILIT), &icirc;mpreun&#259; cu Inspectoratul &#536;colar Jude&#539;ean Ia&#537;i. <br /> <br /> <em>C&#259;lc&icirc;iul lui Magellan</em> a ob&#539;inut Premiul &bdquo;Cartea de poezie a anului 2014&rdquo;, &icirc;n cadrul Galei Tinerilor Scriitori, edi&#539;ia a V-a.<br /> <br /> Foto autor: Vlad Rotaru 18/10/2016 Lansari Gala Angelus Polonia: Varujan Vosganian a cistigat toate premiile http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/gala-angelus-polonia:-varujan-vosganian-a-cistigat-toate-premiile.html S&icirc;mb&#259;t&#259;, 15 octombrie 2016, la Teatrul Muzical Capitol din Wroc&#322;aw a avut loc Gala celei de-a unsprezecea edi&#539;ii a decern&#259;rii Premiului Literar al Europei Centrale ANGELUS. <br /> Romanul<em> <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-soaptelor-4697/">Cartea &#537;oaptelor</a></em> (Polirom, 2009, 2012), de Varujan Vosganian, a primit toate premiile decernate cu acest prilej: Marele Premiu ANGELUS, Premiul Cititorilor &bdquo;Natalia Gorbanevskaia&rdquo; &#537;i Premiul pentru Cea Mai Bun&#259; Traducere. <br /> <br /> Autoarea versiunii &icirc;n limba polon&#259; a <em>C&#259;r&#539;ii &#537;oaptelor</em> este Joanna Korna&#347;-Warwas, iar editura polonez&#259; care a publicat volumul este Ksi&#261;&#380;kowe Klimaty. <br /> <br /> Scriitorul &#537;i traduc&#259;toarea au fost prezen&#539;i la festivitate, primind premiile din partea primarului ora&#537;ului Wroc&#322;aw, Rafa&#322; Dutkiewicz, &#537;i a pre&#537;edintelui Juriului ANGELUS 2016, prof. Myko&#322;a Riabczuk. <br /> <br /> &Icirc;n finala din 2016 a prestigiosului premiu au intrat &#537;apte scriitori, printre care, &icirc;n premier&#259; absolut&#259;, doi autori din Rom&acirc;nia: Varujan Vosganian, cu <em>Cartea &#537;oaptelor</em> (traducerea Joanna Korna&#347;-Warwas), &#537;i Cristian Teodorescu, cu <em>Medgidia, ora&#537;ul de apoi</em> (traducerea Rados&#322;awa Janowska-Lascar). <br /> <br /> Ambele c&#259;r&#539;i au fost publicate cu sprijinul Programului TPS, derulat de Centrul Na&#539;ional al C&#259;r&#539;ii. <br /> <br /> ANGELUS este cea mai important&#259; distinc&#355;ie &icirc;n domeniul crea&#355;iei de proz&#259;, pentru un volum tradus &icirc;n limba polon&#259;. C&icirc;&#351;tig&#259;torul este recompensat cu un premiu &icirc;n valoare de 150 000 PLN &#351;i o statuet&#259; realizat&#259; de artista Ewa Rossano. Premiul &bdquo;Natalia Gorbanevskaia&rdquo; a fost creat &icirc;n 2013, ca omagiu adus poetei &#351;i disidentei ruse Natalia Gorbanevskaia, pre&#537;edint&#259; a juriului Premiului ANGELUS &icirc;nc&#259; de la prima edi&#539;ie p&icirc;n&#259; &icirc;n 2013. <br /> <br /> Premiul se acord&#259; &icirc;n urma voturilor online ale cititorilor, iar &icirc;n acest an <em>Cartea &#537;oaptelor</em> a &icirc;ntrunit cel mai mare num&#259;r de voturi. <br /> <br /> Cei &#537;apte finali&#537;ti ai edi&#355;iei din acest an a Premiului ANGELUS au fost: Varujan Vosganian (Rom&acirc;nia), Cristian Teodorescu (Rom&acirc;nia), Maciej Hen (Polonia), Anna Janko (Polonia), Kristina Sabaliauskait&eacute; (Lituania), Alvydas &Scaron;lepikas (Lituania) &#351;i Vladimir Nekliajev (Belarus). <br /> <br /> &Icirc;n luna mai 2015, Institutul Cultural Rom&acirc;n de la Var&#351;ovia a organizat promovarea &icirc;n Polonia a volumului lui Varujan Vosganian, <em>Cartea &#537;oaptelor</em>, prin &icirc;nt&icirc;lniri cu publicul polonez la Var&#537;ovia &#537;i Cracovia, cu participarea scriitorului &#351;i a traduc&#259;toarei Joanna Korna&#347;-Warwas. <br /> <br /> &Icirc;n toamna lui 2015, Institutul a fost unul dintre partenerii celui mai important festival de literatur&#259; al Poloniei, Conrad Festival de la Cracovia, sus&#539;in&icirc;nd participarea lui Varujan Vosganian ca invitat special al Festivalului.<br /> <br /> Anul 2015 a fost &#537;i anul lans&#259;rii &icirc;n Polonia a volumului <em>Medgidia, ora&#351;ul de apoi</em> de Cristian Teodorescu, ap&#259;rut &icirc;n traducere polonez&#259; la editura Amaltea. &Icirc;n colaborare cu editura, ICR Var&#537;ovia a organizat un turneu de promovare &icirc;n trei ora&#537;e poloneze &ndash; Cracovia, Wroc&#322;aw &#351;i Var&#351;ovia &ndash; cu participarea autorului &#351;i a traduc&#259;toarei Rados&#322;awa Janowska-Lascar.<br /> <br /> Nominalizarea a dou&#259; c&#259;r&#539;i rom&acirc;ne&#537;ti &icirc;n finala ANGELUS 2016 &#537;i c&icirc;&#537;tigarea tuturor premiilor la aceast&#259; edi&#539;ie reprezint&#259; un succes enorm pentru literatura rom&acirc;n&#259; &icirc;n Polonia &#537;i o recunoa&#537;tere a valorilor ei pe plan european. &Icirc;n competi&#539;ie au fost &icirc;nscrise c&#259;r&#539;i semnate de autori din dou&#259;zeci &#537;i una de &#539;&#259;ri europene, cu at&icirc;t mai meritorie fiind prezen&#539;a a doi autori rom&acirc;ni &icirc;n final&#259;.<br /> <br /> <em>Cartea &#351;oaptelor</em> (Polirom, 2009, 2012), unul dintre cele mai apreciate volume semnate de Varujan Vosganian, a ob&#355;inut Premiul &bdquo;Cartea anului 2009&rdquo;, acordat de revista Rom&acirc;nia literar&#259;, cu sprijinul Funda&#355;iei Anonimul, Premiul revistei Observator cultural pe anul 2009, Marele premiu Niram Art &ndash; Trofeul Mihail Sebastian, acordat de revista multicultural&#259; Niram Art, &icirc;n colaborare cu Institutul Cultural Rom&acirc;n de la Madrid, Premiul &bdquo;Mihail Sadoveanu&rdquo;, oferit de revista Via&#355;a Rom&acirc;neasc&#259;, Premiul pentru proz&#259; al revistei Arge&#351;, Premiul &bdquo;Gheorghe Cr&#259;ciun&rdquo;, oferit &icirc;n cadrul colocviului &bdquo;Genera&#355;ia 80&rdquo;, Premiul revistei Convorbiri literare pe anul 2009, Premiul Academiei, acordat celei mai bune lucr&#259;ri &icirc;n proz&#259; a anului 2009. A fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia pe anul 2009. <br /> <br /> <em>Cartea &#351;oaptelor</em> a mai ap&#259;rut &icirc;n limbile: neerlandez&#259; (Pegasus), german&#259; (Paul Zsolnay, B&uuml;chergilde &ndash; edi&#355;ie bibliofil&#259;), spaniol&#259; (Pre-Textos), italian&#259; (Keller Editore), armean&#259; (Editura Uniunii Scriitorilor din Armenia, Antares), bulgar&#259; (Avangard Print), francez&#259; (Editions de Syrtes), ebraic&#259; (Hakibbutz Hameuchad), ceh&#259; (Havran), suedez&#259; (2244), portughez&#259; (edi&#355;ie digital&#259;), maghiar&#259; (Orpheusz), persan&#259; (Ketabe Miamak). Noi traduceri ale romanului vor ap&#259;rea &icirc;n limbile englez&#259; (Yale University Press), norvegian&#259; (Editura Bokvennen), s&icirc;rb&#259; (Laguna) &#351;i croat&#259; (Sandorf), precum &#351;i o nou&#259; versiune &icirc;n armean&#259; (Editura Sf&icirc;ntului Scaun de la Ecimiadzin).<br /> <br /> Romanul <em>Cartea &#351;oaptelor</em> a mai ob&#355;inut o nominalizare la unul dintre cele mai importante premii literare din spa&#355;iul german, Premiul T&icirc;rgului de Carte de la Leipzig.<br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/vosganian-varujan/">Varujan Vosganian</a> </strong>(n. 1958) este poet &#351;i prozator. A publicat volumele de versuri <em>&#350;amanul albastru </em>(Editura Ararat, 1994), <em>Ochiul cel alb al reginei </em>(Editura Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2001), Iisus cu o mie de bra&#355;e (Editura Dacia, 2005), <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/cartea-poemelor-mele-nescrise-426/">Cartea poemelor mele nescrise</a> </em>(Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2015) &#351;i volumele de proz&#259; Statuia comandorului (nuvele &ndash; Editura Ararat, 1994), <em>Cartea &#351;oaptelor (roman </em>&ndash; Editura Polirom, 2009, 2012), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/jocul-celor-o-suta-de-frunze-si-alte-povestiri-5137/">Jocul celor o sut&#259; de frunze &#351;i alte povestiri</a></em> (nuvele &ndash; Editura Polirom, 2013). C&#259;r&#355;ile sale au fost distinse sau nominalizate la importante premii &icirc;n &#355;ar&#259; &#351;i &icirc;n str&#259;in&#259;tate. Traduceri, prezent&#259;ri, lecturi publice, precum &#351;i comentarii critice ori eseuri din &#351;i despre scrierile sale au fost realizate &icirc;n numeroase &#355;&#259;ri ale lumii. 17/10/2016 Lansari Tristetea ingerilor, a doua parte a trilogiei fiordurilor http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/tristetea-ingerilor-a-doua-parte-a-trilogiei-fiordurilor.html <strong>&bdquo;O saga despre supravie&#355;uire &icirc;n fiordurile neiert&#259;toare ale Islandei. Trimi&#355;&icirc;ndu-&#351;i eroii s&#259; str&#259;bat&#259; s&#259;lb&#259;ticia &icirc;nghe&#355;at&#259;, <em>Triste&#355;ea &icirc;ngerilor</em> d&#259; impresia unei versiuni nordice a c&#259;l&#259;toriilor pe care le fac personajele lui Cormac McCarthy.&rdquo; (<em>The Independent</em>)</strong><br /> <br /> C&icirc;nd pleci s&#259; &icirc;nfrun&#355;i viscolul &#351;i noaptea ca smoala, e bine s&#259; mai fie cineva cu tine. B&#259;iatul, singurul nume pe care &icirc;l are eroul din <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/tristetea-ingerilor-6200/">Triste&#355;ea &icirc;ngerilor</a> </em>&ndash; al doilea volum din trilogia romanesc&#259; a lui J&oacute;n Kalman Stef&aacute;nsson (trilogie deschis&#259; de romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/intre-cer-si-pamint-5518/">&Icirc;ntre cer &#537;i p&#259;m&icirc;nt</a></em>) &ndash; a aflat asta pe pielea lui: pustiit dup&#259; moartea celui mai bun prieten, nu plecase el peste mun&#355;ii &icirc;nz&#259;pezi&#355;i s&#259; duc&#259; &icirc;napoi o carte din care bl&icirc;ndului pescar i se tr&#259;sese moartea?<br /> <br /> Acum, &icirc;n volumul al doilea al trilogiei islandeze, porne&#351;te din nou la drum, &icirc;ntr-un aprilie &icirc;ntunecat pe care iarna nu vrea s&#259;-l p&#259;r&#259;seasc&#259;. De data aceasta nu e singur: &icirc;l &icirc;nso&#355;e&#351;te pe Jens, po&#351;ta&#351;ul &#355;inutului, abia &icirc;nzdr&#259;venit dup&#259; ce fusese dezlipit, stan&#259; de ghea&#355;&#259;, din &#351;a &ndash; &icirc;l prinsese o furtun&#259; de z&#259;pad&#259; pe drum.<br /> <br /> C&#259;l&#259;toria celor doi e, ca orice c&#259;l&#259;torie, prilej de a afla mai multe despre tine &icirc;nsu&#355;i dec&icirc;t despre cel cu care mergi al&#259;turi, e &icirc;nv&#259;&#355;&#259;tur&#259; &#351;i descoperire. &#350;i, c&icirc;nd moartea p&icirc;nde&#351;te la fiecare pas printre tr&icirc;mbele de z&#259;pad&#259;, c&#259;l&#259;toria e &#351;i mijloc de a pre&#355;ui c&icirc;t mai mult via&#355;a. <br /> <br /> <em>Triste&#355;ea &icirc;ngerilor</em>, de J&oacute;n Kalman Stef&aacute;nsson, a ap&#259;rut &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;Biblioteca Polirom&rdquo;, &icirc;n traducerea Magdei R&#259;du&#539;&#259;; carte disponibil&#259; &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;.<br /> <br /> &bdquo;O saga despre supravie&#355;uire &icirc;n fiordurile neiert&#259;toare ale Islandei. Trimi&#355;&icirc;ndu-&#351;i eroii s&#259; str&#259;bat&#259; s&#259;lb&#259;ticia &icirc;nghe&#355;at&#259;, Triste&#355;ea &icirc;ngerilor d&#259; impresia unei versiuni nordice a c&#259;l&#259;toriilor pe care le fac personajele lui Cormac McCarthy. Citi&#355;i cartea la c&#259;ldur&#259;, cu un ceai fierbinte al&#259;turi &ndash; ve&#355;i fi mai recunosc&#259;tori ca niciodat&#259; c&#259; ave&#355;i un acoperi&#351; deasupra capului&hellip;&rdquo; (<em>The Independent</em>) <br /> <br /> &bdquo;Chiar dac&#259; n-a&#355;i citit &Icirc;ntre cer &#351;i p&#259;m&icirc;nt, primul roman al trilogiei lui J&oacute;n Kalman Stef&aacute;nsson, nu-i nimic: Triste&#355;ea &icirc;ngerilor v&#259; va cuceri oricum. Autorul &#351;tie ca nimeni altul s&#259; zugr&#259;veasc&#259; spa&#355;ii largi, nesf&icirc;r&#351;ite. C&icirc;t despre punctul culminant, v&#259; va &#355;ine cu sufletul la gur&#259; p&icirc;n&#259; la final.&rdquo; (<em>The Herald Scotland</em>)<br /> <br /> &bdquo;La <em>Triste&#355;ea &icirc;ngerilor </em>nu uime&#351;te at&icirc;t povestea, c&icirc;t limbajul: cuvinte simple cap&#259;t&#259;, prin felul &icirc;n care s&icirc;nt folosite, un farmec aparte. Frazele lungi ale lui Stef&aacute;nsson, care &icirc;n m&icirc;inile unui alt scriitor ar p&#259;rea ne&icirc;ndem&icirc;natice &#351;i ciudate, au o frumuse&#355;e neobi&#351;nuit&#259;: odat&#259; ce ai citit c&icirc;teva pagini, te &icirc;ndeamn&#259; s&#259; te opre&#351;ti &#351;i s&#259;-&#355;i iei un r&#259;gaz, spre a putea gusta ce-ai v&#259;zut p&icirc;n&#259; atunci. Fiecare paragraf e ca un poem.&rdquo; (<em>The Iceland Review</em>)<br /> <br /> Carte recomandat&#259; de<strong><a href="http://radioromaniacultural.ro/">Radio Rom&acirc;nia Cultural</a></strong><br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/kalman-stefansson-jon/">J&oacute;n Kalman Stef&aacute;nsson</a></strong>, unul dintre cei mai importan&#355;i scriitori contemporani islandezi, s-a n&#259;scut la Reykjav&iacute;k, &icirc;n 1963. A debutat &icirc;n 1988 cu un volum de poeme; unul dintre romanele sale, <em>Sumarlj&oacute;s og svo kemur n&oacute;ttin</em> (<em>Lumina de var&#259;, apoi se las&#259; noaptea</em>), a primit Premiul Literar Islandez pentru fic&#355;iune. Opera sa a fost de trei ori nominalizat&#259; la Premiul pentru Literatur&#259; acordat de Consiliul Nordic, printre ai c&#259;rui laurea&#355;i se num&#259;r&#259; Tomas Transtr&ouml;mer, Sofi Oksanen &#351;i Kim Leine.<em> &Icirc;ntre cer &#351;i p&#259;m&icirc;nt</em>, primul s&#259;u roman tradus &icirc;n limba rom&acirc;n&#259;, a ap&#259;rut la Editura Polirom &icirc;n 2014.<br /> <br /> Colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/biblioteca-polirom/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Biblioteca Polirom</a>&rdquo;, coordonat&#259; de Bogdan-Alexandru St&#259;nescu, num&#259;r&#259; p&icirc;n&#259; &icirc;n prezent peste 1.000 de titluri.<br /> <br /> &Icirc;n preg&#259;tire:<br /> Vladimir Nabokov, <em>Scrisori c&#259;tre Vera</em><br /> Ian McEwan, <em>Coaj&#259; de nuc&#259;<br /> </em>Haruki Murakami, <em>Voca&#539;ia de romancier</em><br /> David Duchovny, <em>Bucky Fucking Dent<br /> </em> 14/10/2016 Lansari Venin si umbra si adio, ultima parte a trilogiei Chipul tau, miine, de Javier Marias http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/venin-si-umbra-si-adio-ultima-parte-a-trilogiei-chipul-tau-miine-de-javier-marias.html <em>Este sufletul nostru &icirc;n stare s&#259; suporte ceea ce ne e dat s&#259; tr&#259;im?<br /> Trebuie oare s&#259; povestim &icirc;ntotdeauna ceea ce ni se &icirc;nt&icirc;mpl&#259;? <br /> &Icirc;l cunoa&#351;tem cu adev&#259;rat pe cel al&#259;turi de care tr&#259;im? </em><br /> <br /> La aceste &icirc;ntreb&#259;ri &#351;i la multe altele va r&#259;spunde romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/chipul-tau-miine-venin-si-umbra-si-adi-6194/">Venin &#351;i umbr&#259; &#351;i adio</a></em>, piesa ultim&#259; care &icirc;ntrege&#351;te magistral capodopera lui Javier Mar&iacute;as, o sintez&#259; a viziunii sale existen&#355;iale &#351;i artistice, deghizat&#259; &icirc;ntr-un captivant roman de spionaj. <br /> <br /> <em>Venin &#351;i umbr&#259; &#351;i adio</em>, ultima parte a trilogiei romane&#351;ti <em>Chipul t&#259;u, m&icirc;ine</em>, a ap&#259;rut &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;Biblioteca Polirom&rdquo;, &icirc;n traducerea lui Andrei Ionescu; carte disponibil&#259; &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;. <br /> <br /> <em>Venin &#351;i umbr&#259; &#351;i adio </em>este considerat &#351;i cel mai reu&#351;it roman din acest triptic apar&#355;in&icirc;nd lui Javier Mar&iacute;as. Eroul pove&#351;tii, Jaime Deza, se afl&#259; la Londra &#351;i lucreaz&#259; pentru agen&#355;ia secret&#259; de informa&#355;ii condus&#259; de Bertram Tupra. Deza se vede nevoit s&#259; se uite la colec&#355;ia de filme a lui Tupra, care surprind vie&#355;ile private ale unor politicieni, celebrit&#259;&#355;i sau simpli cet&#259;&#355;eni. Scenele oribile, filmate pe ascuns, se infiltreaz&#259; &icirc;n mintea &#351;i &icirc;n existen&#355;a lui precum veninul, contamin&icirc;nd totul, umpl&icirc;ndu-l de &icirc;ndoieli &#351;i l&#259;s&icirc;ndu-l &icirc;n imposibilitatea de a reac&#355;iona. &Icirc;nc&#259; urm&#259;rit de umbra lui Tupra, se va &icirc;ntoarce la Madrid s&#259;-&#351;i vad&#259; tat&#259;l &#351;i pe Luisa, so&#355;ia de care &icirc;nc&#259; nu a divor&#355;at &#351;i care acum este abuzat&#259; de un iubit violent. Astfel, &icirc;n Spania, o nou&#259; via&#355;&#259; &icirc;ncepe pentru protagonistul nostru, una care &icirc;l face s&#259; descopere c&#259; poart&#259; &icirc;n sine, precum semenii s&#259;i, posibilitatea de a deveni Sir Death sau Sir Punishment, &icirc;ngerul &icirc;ntunecat al violen&#355;ei &#351;i al mor&#355;ii.<br /> <br /> &bdquo;Citind <em>Venin &#351;i umbr&#259; &#351;i adio</em>, nu po&#355;i s&#259; nu te g&icirc;nde&#351;ti c&#259; acest roman cu totul straniu, cu stilul lui plin de imprevizibil, cu dramele &#351;i pove&#351;tile lui de iubire, cu scenariile de comedie noir, poate fi prima capodoper&#259; autentic&#259; de fic&#355;iune a secolului XXI.&rdquo; (<em>The Guardian</em>) <br /> <br /> &bdquo;Gravitatea unui scop, nevoia imperioas&#259; de a g&#259;si un r&#259;spuns, o cale de a ac&#355;iona, de aici porne&#351;te &#351;i se construie&#351;te fascinantul roman al lui Mar&iacute;as.&rdquo; (<em>The New Criterion</em>)<br /> <br /> &bdquo;Un tur de for&#355;&#259; literar ce vorbe&#351;te despre trecutul care ne condi&#355;ioneaz&#259;, dar &#351;i despre prezent, despre ceea ce am devenit.&rdquo; (<em>The Economist</em>)<br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/marias-javier/">Javier Mar&iacute;as</a></strong> (n&#259;scut &icirc;n 1951, la Madrid, &icirc;n familia marelui filosof Julian Mar&iacute;as Aguilera) este unul dintre cei mai importan&#355;i scriitori spanioli contemporani. Operele sale, traduse &icirc;n peste treizeci de limbi, se v&icirc;nd &icirc;n milioane de exemplare. A publicat romanele <em>Domeniile lupului</em> (1971), <em>Traversarea orizontului</em> (1973), <em>Monarhul timpului</em> (1978), <em>Secolul </em>(1983), <em>B&#259;rbatul sentimental </em>(1986, distins cu Premio Herralde de Novela), <em>Romanul Oxfordului</em> (1989, laureat cu Premio Ciudad de Barcelona, Premio de la Cr&iacute;tica &#351;i Prix L&rsquo;Oeil et la Lettre),<em> Inim&#259; at&icirc;t de alb&#259;</em> (1992, distins cu IMPAC Literary Award &#351;i Premio de la Cr&iacute;tica), <em>M&icirc;ine &icirc;n b&#259;t&#259;lie s&#259; te g&icirc;nde&#351;ti la mine</em> (1994, distins cu Prix Femina &Eacute;tranger, Premio R&oacute;mulo Gallegos, Premio Arzobispo Juan de San Clemente &#351;i Premio Fastenrath de la Real Academia Espa&ntilde;ola de la Lengua), <em>Fa&#355;a &icirc;ntunecat&#259; a timpului </em>(1998), <em>Chipul t&#259;u, m&icirc;ine. 1. Febr&#259; &#351;i lance </em>(2002, laureat cu Premio Salamb&oacute;), <em>Chipul t&#259;u, m&icirc;ine. 2. Dans &#351;i vis </em>(2004), volume de povestiri (<em>&Icirc;n timp ce ele dorm</em>, 1990; <em>C&icirc;nd eram muritor</em>, 1996), eseuri, articole. &Icirc;n anul 1997 a primit Premiul Nelly Sachs, iar &icirc;n 2000 Premiul Grinzane Cavour pentru &icirc;ntreaga oper&#259;.<br /> <br /> Colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/biblioteca-polirom/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Biblioteca Polirom</a>&rdquo;, coordonat&#259; de Bogdan-Alexandru St&#259;nescu, num&#259;r&#259; p&icirc;n&#259; &icirc;n prezent peste 1.000 de titluri.<br /> <br /> &Icirc;n preg&#259;tire: J&oacute;n Kalman Stef&aacute;nsson, <em>Triste&#539;ea &icirc;ngerilor </em>Vladimir Nabokov, <em>Scrisori c&#259;tre Vera</em><br /> David Duchovny, <em>Bucky Fucking Dent </em> 14/10/2016 Lansari Povestile unor oameni dispusi sa plateasca orice pret pentru a fi liberi http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/povestile-unor-oameni-dispusi-sa-plateasca-orice-pret-pentru-a-fi-liberi.html De-a lungul secolului XX, regimurile totalitare au folosit cele mai dure mijloace pentru a-&#351;i anihila opozan&#355;ii. Unii dintre cei persecuta&#355;i erau tortura&#355;i sau uci&#351;i imediat dup&#259; capturare, al&#355;ii erau du&#351;i &icirc;n &icirc;nchisori sau lag&#259;re. &Icirc;n timp ce o parte au &icirc;ncercat s&#259; supravie&#355;uiasc&#259; &icirc;n condi&#355;iile inumane de deten&#355;ie, destui dintre ei au hot&#259;r&icirc;t s&#259;-&#351;i redob&icirc;ndeasc&#259; libertatea &#351;i &#351;i-au riscat via&#355;a pentru a ajunge dincolo de gardurile de s&icirc;rm&#259; ghimpat&#259; &#351;i zidurile care &icirc;i &icirc;nconjurau.<br /> <br /> Ce anume &icirc;i motiva? Ce metode foloseau? &Icirc;ncercau s&#259; fug&#259; singuri sau planificau o evadare colectiv&#259;? Ce f&#259;ceau dac&#259; erau prin&#351;i? Acestea s&icirc;nt c&icirc;teva dintre &icirc;ntreb&#259;rile la care r&#259;spunde Fugarii, o carte &icirc;nc&#259;rcat&#259; de tensiunea pove&#351;tilor unor oameni dispu&#351;i s&#259; pl&#259;teasc&#259; orice pre&#355; pentru a fi liberi.<br /> <br /> <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fugarii-evadari-din-inchisori-si-lagare-in-secolul-x-6189/">Fugarii. Evad&#259;ri din &icirc;nchisori &#351;i lag&#259;re &icirc;n secolul XX</a></em>, de Ruxandra Cesereanu, a ap&#259;rut &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/plural/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Plural</a>&rdquo; a Editurii Polirom &#537;i va fi disponibil&#259; &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;.<br /> <br /> Volumul va fi lansat la T&icirc;rgul de Carte Gaudeamus s&icirc;mb&#259;t&#259;, 19 noiembrie, ora 16.00, la standul Editurii Polirom (Complexul Romexpo, parter).<br /> <br /> &bdquo;Eseul despre evad&#259;ri este cel mai narativ dintre cele scrise &#351;i publicate de mine pe tema violen&#355;ei. E o carte care s-a molipsit de la epica personajelor pe care le prezint&#259; &ndash; evada&#355;ii. Fie c&#259; este vorba despre f&#259;pturi grave &#351;i sobre, fie c&#259; este vorba despre mucali&#355;i &#351;i tricksteri, evadarea personajelor analizate aici &#351;i acum are ceva dintr-o carte de aventuri, dintr-un jurnal exotic de c&#259;l&#259;torie ori o proz&#259; picaresc&#259;. M-am adaptat acestui stil &#351;i m-am molipsit de la spiritul aventuros al protagoni&#351;tilor unor m&#259;rturii &#351;i jurnale pe care le-am citit, uneori, cu sufletul la gur&#259;.&rdquo; (Ruxandra Cesereanu)<br /> <br /> Din cuprins: De la apostolul Pavel la Casanova &#351;i la sclavii negri fugari &bull; &bdquo;Eminen&#355;e cenu&#351;ii&rdquo; &#351;i practicieni ai evad&#259;rii &bull; Desperado, p&iacute;caro, trickster &bull; S&#259;p&#259;torii de tunele: &bdquo;oameni-c&icirc;rti&#355;&#259;&rdquo; &#351;i &bdquo;furnici&rdquo; &bull; &bdquo;Pinguinii&rdquo; ajut&#259;tori &bull; &bdquo;Zbur&#259;torii&rdquo; improviza&#355;i &#351;i &bdquo;s&#259;ritorii&rdquo; &bull; Marile evad&#259;ri &#351;i revolte colective &bull; Aventurieri, romantici &#351;i evada&#355;i &icirc;nt&icirc;mpl&#259;tori &bull; P&#259;c&#259;leli geografice &bull; False planuri de evadare &bull; Falsificatorii de documente &bull; Boli improvizate &bull; Am&#259;giri mentale &#351;i morale &bull; Rolul imagina&#355;iei<br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/cesereanu-ruxandra/">Ruxandra Cesereanu</a></strong> este poet&#259;, prozatoare, eseist&#259;. Profesor la Catedra de literatur&#259; comparat&#259; a Facult&#259;&#355;ii de Litere din Cluj, face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, &icirc;n cadrul c&#259;ruia sus&#355;ine ateliere de scriere creativ&#259; &icirc;n poezie, proz&#259; &#351;i scenariu de film. Este redactor-&#351;ef la revista de cultur&#259; Steaua. Dintre volumele de poezie &#351;i proz&#259; ale scriitoarei publicate p&icirc;n&#259; acum amintim: <em>Zona vie</em> (poeme, 1993); <em>Purgatoriile</em> (proz&#259; scurt&#259;, 1997); <em>Oceanul Schizoidian </em>(poeme, 1998, 2006); <em>Tricephalos</em> (roman, 2002); <em>Kore-Persefona </em>(poeme, 2004); <em>Nebulon</em> (proz&#259; scurt&#259;, 2005); <em>Na&#351;terea dorin&#355;elor lichide</em> (proz&#259; scurt&#259;, 2007); <em>Coma</em> (poeme, 2008);<em> Angelus</em> (roman, 2010); <em>California (pe Some&#351;)</em> (poeme, 2014). La Editura Polirom a mai publicat: <em>Decembrie &rsquo;89. Deconstruc&#355;ia unei revolu&#355;ii </em>(2004, 2009); <em>Gulagul &icirc;n con&#351;tiin&#355;a rom&acirc;neasc&#259;. Memorialistica &#351;i literatura &icirc;nchisorilor &#351;i lag&#259;relor comuniste</em> (2005); <em>N&#259;ravuri rom&acirc;ne&#351;ti. Texte de atitudine</em> (2007); <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/un-singur-cer-deasupra-lor-5673/">Un singur cer deasupra lor</a></em> (roman, 2013, 2015; prima carte de proz&#259; realist&#259; a autoarei); <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/panopticum-eseu-despre-tortura-in-secolul-x-5520/">Panopticum. Eseu despre tortur&#259; &icirc;n secolul XX</a> </em>(2014). 14/10/2016 Lansari Scriitori la politie: oameni de litere fata in fata cu oamenii legii http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/scriitori-la-politie:-oameni-de-litere-fata-in-fata-cu-oamenii-legii.html Cu to&#355;ii avem amintiri mai mult sau mai pu&#355;in pl&#259;cute despre &icirc;nt&icirc;lniri cu oamenii &icirc;n uniform&#259;, dar cele mai frumoase pove&#351;ti despre poli&#355;i&#351;ti vin, cu siguran&#355;&#259;, de la scriitori.<br /> <br /> Momente comice sau de-a dreptul tragice, ie&#351;iri ingenioase din situa&#355;ii critice sau autodenun&#355;uri involuntare, pe toate le g&#259;si&#355;i &icirc;n Scriitori la poli&#355;ie, o carte care reune&#351;te declara&#355;ii pe proprie r&#259;spundere ale oamenilor de litere despre ciocnirile lor cu oamenii legii. <br /> <br /> <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/scriitori-la-politie-6178/">Scriitori la poli&#355;ie</a></em>, volumul coordonat de Robert &#536;erban, cuprinde texte semnate de: Lavinia B&#259;lulescu &bull; Lavinia Brani&#351;te &bull; Ruxandra Cesereanu &bull; Andrei Cr&#259;ciun &bull; Oxana Silviu Dachin &bull; P&eacute;ter Dem&eacute;ny &bull; Sorin Ghergu&#355; &bull; Ioan Gro&#351;an &bull; Florin Iaru &bull; Nora Iuga &bull; Florin L&#259;z&#259;rescu &bull; V. Leac &bull; &#350;tefan Manasia &bull; Viorel Marineasa &bull; Ioan T. Morar &bull; Bogdan Munteanu &bull; Ioana Nicolaie &bull; Veronica D. Niculescu &bull; Radu Paraschivescu &bull; Bogdan O. Popescu &bull; Alexandru Potcoav&#259; &bull; Daniela Ra&#355;iu &bull; Adrian G. Romila &bull; Radu Sergiu Ruba &bull; Doina Ru&#351;ti &bull; Ana Maria Sandu &bull; Simona Sora &bull; Moni St&#259;nil&#259; &bull; Robert &#350;erban &bull; Pavel &#350;u&#351;ar&#259; &bull; Simona Tache &bull; Marcel Tolcea &bull; un cristian &bull; Mihail Vakulovski &bull; Radu Vancu. <br /> <br /> Volumul a ap&#259;rut la Polirom, &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;, &#537;i va fi lansat la T&icirc;rgul de Carte Gaudeamus s&icirc;mb&#259;t&#259;, 19 noiembrie, ora 18.00, la standul editurii.<br /> <br /> &bdquo;Am auzit, de-a lungul timpului, multe pove&#351;ti n&#259;scute din intersec&#355;ia scriitorilor cu oamenii legii, spuse de primii. Majoritatea cu haz. Toate cu t&icirc;lc. De ce n-ar sta o parte dintre ele &icirc;ntr-o carte? De ce s&#259; nu afl&#259;m noi cum rela&#355;ioneaz&#259; cele dou&#259; categorii sociale c&icirc;nd au contact una cu alta? A&#351;a c&#259; am invitat scriitori din genera&#355;ii diferite s&#259; dea cu subsemnatul despre &icirc;nt&icirc;lnirile lor cu poli&#355;ia. Sau cu mili&#355;ia. &#350;i au f&#259;cut-o. Nu &#351;tiu dac&#259; doamnele autoare &#351;i domnii autori din aceast&#259; carte chiar au p&#259;&#355;it ceea ce povestesc ori se joac&#259; ni&#355;el cu imagina&#355;ia. Domniile lor se jur&#259; c&#259; totul e &icirc;ntocmai cum scrie aici. Eu, unul, &icirc;i cred. &#350;i, oricum, at&icirc;t timp c&icirc;t exist&#259; poli&#355;ie care s&#259; stabileasc&#259; ce este &#351;i ce nu este adev&#259;rat, nou&#259;, celorlal&#355;i, nu ne r&#259;m&icirc;ne dec&icirc;t s&#259; st&#259;m lini&#351;ti&#355;i la locurile noastre. &#350;i s&#259; facem un lucru brav: s&#259; citim.&rdquo; (Robert &#350;erban)<br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/serban-coord--rober/">Robert &#350;erban</a> </strong>este scriitor &#351;i jurnalist. Realizator &#351;i moderator al emisiunii de televiziune &bdquo;Piper pe limb&#259;&rdquo; (TVR Timi&#351;oara), redactor al revistei <em>Orizont</em>, editorialist al publica&#355;iei <em>Banatul Azi</em>. A publicat mai multe c&#259;r&#355;i: <em>Fire&#351;te c&#259; exagerez</em> (poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia), <em>Odyssex</em> (poezie, 1996), <em>Piper pe limb&#259;</em> (interviuri, 1999, Premiul Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Pe urmele marelui fluviu</em> (coautor, poezie, 2002), <em>Timi&#351;oara &icirc;n trei prieteni</em> (coautor, poezie, 2003), <em>A cincea roat&#259;</em> (interviuri, 2004, Premiul Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Barzaconii</em> (proz&#259;, 2005), <em>Cinema la mine-acas&#259;</em> (poezie, 2006, Premiul revistei <em>Observator cultural</em> &#351;i Premiul Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Ath&eacute;n&eacute;e Palace Hotel</em> (coautor, teatru, 2007), <em>Ochiul cu strea&#351;in&#259;</em> (publicistic&#259;, 2007), <em>O c&#259;ru&#355;&#259; &icirc;nc&#259;rcat&#259; cu nimic</em> (coautor, poezie, 2008), <em>Moartea parafin&#259;</em> (poezie, 2010, Premiul revistei <em>Luceaf&#259;rul de diminea&#355;&#259;</em> &#351;i Premiul Filialei Timi&#351;oara a USR), <em>Nara&#355;iunea de a fi. Robert &#350;erban &icirc;n dialog cu &#350;erban Foar&#355;&#259;</em> (2013), <em>Gura p&#259;c&#259;tosului. Dialog cu Valeriu Armeanu</em> (2014), <em>Timi&#351;oara. Arti&#351;ti ai Genera&#355;iei &rsquo;80</em> (critic&#259; de art&#259;, 2015), <em>Livius Cioc&acirc;rlie. Mai degrab&#259; &icirc;mi vine s&#259; r&icirc;d. Dialoguri de Robert &#350;erban</em> (2015), <em>Pu&#355;in sub linie</em> (poezie, 2015, Premiul Radio Rom&acirc;nia Cultural), <em>Vorbesc &icirc;n g&icirc;nd, cu voce tare. Dialoguri cu un cristian</em> (2016). Poemele i-au fost traduse &icirc;n german&#259;, s&icirc;rb&#259;, polon&#259;, ceh&#259;, englez&#259;, spaniol&#259;, francez&#259;, italian&#259;, olandez&#259;, idi&#351;, maghiar&#259;, norvegian&#259;, suedez&#259;, arab&#259;, ucrainean&#259;, macedonean&#259; &#351;i au ap&#259;rut &icirc;n antologii &#351;i publica&#355;ii din Rom&acirc;nia &#351;i din str&#259;in&#259;tate. 10/10/2016 Lansari Studiu asupra romanului care nu va muri niciodata: Ulysses 732. Romanul romanului de Mircea Mihaies http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/studiu-asupra-romanului-care-nu-va-muri-niciodata:-ulysses-732-romanul-romanului-de-mircea-mihaie.html <div>Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ulysses-732-romanul-romanulu-6179/">Ulysses, 732. Romanul romanului</a></em> de Mircea Mih&#259;ie&#351;, ap&#259;rut la Editura Polirom &icirc;n edi&#355;ie cartonat&#259;, disponibil &icirc;n cur&icirc;nd &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;, e prima &icirc;ncercare &icirc;n Rom&acirc;nia de a face at&icirc;t o istorie exhaustiv&#259; a celei mai celebre c&#259;r&#355;i de proz&#259; scris&#259; &icirc;n limba englez&#259; &icirc;n secolul XX, c&icirc;t &#351;i de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile &#351;i mizele existen&#355;iale ale acesteia. </div> <div>&nbsp;</div> <div>Istoria romanului urm&#259;re&#351;te etapele cristaliz&#259;rii ideii &#351;i ale execu&#355;iei proiectului, precum &#351;i complicata poveste ce a urmat dup&#259; tip&#259;rirea semilegal&#259; a romanului &icirc;n Fran&#355;a, avatarurile &icirc;n justi&#355;ia american&#259; &#351;i consecin&#355;ele pentru destinul c&#259;r&#355;ii. Ea arat&#259; cum <em>Ulysses</em> a devenit un punct de r&#259;scruce &icirc;n evolu&#355;ia literaturii secolului XX &#351;i a celui actual, indiferent c&#259; a fost vorba de formulele experimentaliste radicale ori de modalit&#259;&#355;i de exprimare a culturii populare.</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>&bdquo;Figura lui James Joyce se leag&#259; &icirc;n mintea mea de c&icirc;teva reprezent&#259;ri grafice ori literare. De la portretul lui Stefan Zweig, la desenul-spiral&#259; al lui Br&acirc;ncu&#351;i (&#351;i replica seac&#259; a tat&#259;lui scriitorului: &laquo;Jim s-a schimbat mai mult dec&icirc;t mi-am &icirc;nchipuit&raquo;), de la r&icirc;ndurile &icirc;nfiorate ale Sylviei Beach, la fotografia din 1916, f&#259;cut&#259; &icirc;n atelierul lui Alex Ehrenzweig din Z&uuml;rich, la masca mortuar&#259; confiscat&#259;, &icirc;ntr-o decizie macabr&#259;, de Carola Giedion-Welcker. Mai apropiate &icirc;n timp, de propunerile grafice ale Oanei Babe&#355;i &#351;i de minunata interpretare vizual&#259; a lui Devis Grebu, aflat&#259; pe coperta acestei c&#259;r&#355;i. Iar din vara lui 2016, la Trieste, pe Canal Grande, de statuia balet&icirc;nd greoi &icirc;ntre mi&#351;care &#351;i repaus a unui b&#259;rbat obosit, uzat, ezitant &#351;i derutat. </div> <div>Iat&#259;-m&#259;, a&#351;adar, &icirc;n aceast&#259; dup&#259;-amiaz&#259; a lui 14 august 2016, um&#259;r la um&#259;r cu sculptura lui Joyce de pe Ponte Rosso. Indica&#355;iile celor trei fotografi sarcastici, juc&icirc;nd scena covorului ro&#351;u de la Cannes, mitraliaz&#259; nemilos: &laquo;E&#351;ti prea departe!&raquo;, &laquo;E&#351;ti &icirc;n afar&#259;!&raquo;, &laquo;E&#351;ti mult &icirc;n spate!&raquo;. Cuvintele nu s&icirc;nt descrieri spa&#355;iale, ci judec&#259;&#355;i de valoare. Fiecare propozi&#355;ie e o condamnare, o not&#259; de plat&#259; pentru &icirc;ndr&#259;zneala de a m&#259; fi apropiat de inima &ndash; fie ea &#351;i de bronz &ndash; a mitului. &Icirc;nfrunt stoic ironiile. La urma urmelor, Joyce n-ar fi avut nimic &icirc;mpotriv&#259; s&#259;-l &icirc;nso&#355;esc p&icirc;n&#259; de partea cealalt&#259; a podului. Ba poate chiar m-ar fi privit cu acea aten&#355;ie politicoas&#259;, &icirc;ncordat&#259; &#351;i deopotriv&#259; abstras&#259;, acordat&#259; de el oric&#259;rui trec&#259;tor. Chiar &#351;i unuia sortit s&#259; r&#259;m&icirc;n&#259; mereu prea departe &#351;i prea &icirc;n urm&#259;.&rdquo; (Mircea Mih&#259;ie&#351;)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;A sosit timpul s&#259; reconect&#259;m romanul <em>Ulysses</em> la via&#355;a de zi cu zi a oamenilor reali. Cei mai snobi dintre moderni&#351;ti au recurs la tehnici dificile pentru a &icirc;mpiedica noile valuri literare s&#259; le confi&#351;te ideile. Joyce a presim&#355;it c&#259; adev&#259;rata urgen&#355;&#259; e s&#259;-&#351;i apere cartea &#351;i noile valuri literare de speciali&#351;tii analfabe&#355;i &#351;i de elitele tehnocrate. &Icirc;n timp ce al&#355;i moderni&#351;ti se temeau de capetele de hidr&#259; ale mul&#355;imii, Joyce a folosit monologul interior pentru a demonstra c&icirc;t de plin&#259; de iubire, complex&#259; &#351;i pozitiv&#259; este mintea oamenilor obi&#351;nui&#355;i. <em>Ulysses</em> le confer&#259; acestora tratamentul s&#259;rb&#259;toresc ce fusese rezervat c&icirc;ndva doar aristocra&#355;ilor.&rdquo; (Declan Kiberd)</div> <div>&nbsp;</div> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/mihaies-mircea/">Mircea Mih&#259;ie&#351;</a></strong> (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatur&#259; englez&#259; &#351;i american&#259; la Universitatea de Vest din Timi&#351;oara. &Icirc;ntre 2005 &#351;i 2012 a fost vicepre&#351;edinte al Institutului Cultural Rom&acirc;n. Redactor-&#351;ef al revistei <em>Orizont</em>. Volume publicate: <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/de-veghe-in-oglinda-4451/">De veghe &icirc;n oglind&#259;</a></em> (1989), <em>Cartea e&#351;ecurilor. Eseu despre rescriere</em> (1990), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/femeia-in-rosu-editia-2011--4248/">Femeia &icirc;n ro&#351;u</a></em> (1990, &icirc;n colaborare cu Adriana Babe&#355;i &#351;i Mircea Nedelciu), <em>C&#259;r&#355;ile crude. Jurnalul intim &#351;i sinuciderea</em> (1995), <em>Victorian Fiction</em> (1998), <em>Masca de fiere</em> (2000), <em>Atlanticul imaginar</em> (2002), <em>Scutul lui Perseu</em> (2003), <em>Via&#355;a, patimile &#351;i c&icirc;ntecele lui Leonard Cohen</em> (2005), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/metafizica-detectivului-marlowe-2842/">Metafizica detectivului Marlowe</a></em> (2008, tradus &icirc;n Statele Unite &icirc;n 2014), <em>Despre doliu. Un an din via&#355;a lui Leon W.</em> (2009), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ultimul-judt-4298/">Ultimul Judt</a></em> (2011), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ce-ramine-william-faulkner-si-misterele-tinutului-yoknapatawph-4647/">Ce r&#259;m&icirc;ne. William Faulkner &#351;i misterele &#355;inutului Yoknapatawpha</a></em> (2012), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/istoria-lui-corto-maltese:-pirat-anarhist-si-visator-5574/">Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist &#351;i vis&#259;tor</a></em> (2014). A primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. A publicat &#351;ase volume &icirc;n colaborare cu Vladimir Tism&#259;neanu. Lucreaz&#259; la o biografie fic&#355;ional&#259; a personajului Molly Bloom. 10/10/2016 Lansari Povestea unei pasiuni coplesitoare: Eva, de Simon Liberati http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/povestea-unei-pasiuni-coplesitoare:-eva-de-simon-liberati.html <strong>&bdquo;Un mare roman de dragoste, sau o carte &icirc;ndr&#259;znea&#355;&#259; &#351;i impudic&#259;?&rdquo; (<em>L&rsquo;Express</em>) <br /> </strong><br /> &Icirc;n iarna anului 1980, &icirc;n Paris, un b&#259;rbat se urc&#259; nici el nu &#351;tie cum &icirc;ntr-un Citro&euml;n &#351;i vede pe scaunul din fa&#355;&#259; o feti&#351;can&#259; de cincisprezece ani, &icirc;mbr&#259;cat&#259; elegant, care se agit&#259; &#351;i url&#259; la cei din ma&#351;in&#259;. <br /> <br /> Fascinanta feti&#351;can&#259; este Eva Ionesco, un copil s&#259;lbatic, client&#259; a barurilor &#351;i localurilor de lux din Paris, dar &#351;i a &#351;colilor de corec&#355;ie franceze. <br /> <br /> Dup&#259; ce a dob&icirc;ndit o faim&#259; dubioas&#259; &icirc;n urma fotografiilor erotice, la limita pornografiei &#351;i pedofiliei, pe care i le f&#259;cuse mama ei pe c&icirc;nd Eva avea doar unsprezece-doisprezece ani, feti&#355;a de odinioar&#259; &ndash; devenit&#259; actri&#355;&#259; &#351;i produc&#259;toare de film &ndash; &icirc;l va re&icirc;nt&icirc;lni pe narator trei decenii mai t&icirc;rziu. <br /> <br /> Povestea de dragoste ce-i apropie pe cei doi este, deopotriv&#259;, ocazia &#351;i pretextul recuper&#259;rii unui trecut fr&#259;m&icirc;ntat, cel al Evei, copila exploatat&#259;, revoltat&#259; &#351;i, &icirc;ntr-un t&icirc;rziu, maturizat&#259;, o reluare a firului unei istorii scandaloase, cu numeroase episoade controversate, unde moartea, drogurile &#351;i degradarea s&icirc;nt peste tot. <br /> <br /> &Icirc;n acela&#351;i timp, romanul lui Liberati are &icirc;n fundal un peisaj dezabuzat, pigmentat de concerte <em>punk</em>, petreceri epuizante &#351;i o nebunie dezl&#259;n&#355;uit&#259;, &icirc;ntr-o lume ce nu mai caut&#259; nici un viitor. <br /> <br /> <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/eva-6183/">Eva</a></em>, de Simon Liberati, a ap&#259;rut &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;Biblioteca Polirom&rdquo;, traducere din limba francez&#259; &#351;i note de M&#259;d&#259;lin Ro&#351;ioru, &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;. <br /> <br /> &bdquo;Sub pana lui Liberati, fosta pu&#351;toaic&#259; supramediatizat&#259; &#351;i p&icirc;ng&#259;rit&#259; de propria mam&#259; devine personaj de roman. Autorul arunc&#259; o lumin&#259; crud&#259; asupra tuturor chipurilor Evei &#351;i confer&#259; un suflu literar celor o mie de vie&#355;i ale acesteia &icirc;ntr-un roman de dragoste impresionant.&rdquo; (<em>Gala</em>)<br /> <br /> &bdquo;O iubire ca un leg&#259;m&icirc;nt sacru, ca o vraj&#259;, &icirc;n care autorul &icirc;&#351;i g&#259;se&#351;te propria m&icirc;ntuire.&rdquo; (<em>T&eacute;l&eacute;rama</em>)<br /> <br /> &bdquo;<em>Eva</em> este povestea unei pasiuni cople&#351;itoare &#351;i, &icirc;n egal&#259; m&#259;sur&#259;, un portret splendid al <em>celei mai extravagante femei-copil</em>, o carte f&#259;cut&#259; din pl&#259;mada din care apar marile romane de dragoste &#351;i care nu ezit&#259; s&#259; dezv&#259;luie fa&#355;a &icirc;ntunecat&#259; a sentimentelor. E un roman &icirc;ntortocheat &#351;i nelini&#351;titor, care tulbur&#259; cititorul, fiindc&#259; pretinsa lui elegan&#355;&#259; rafinat&#259; nu e dec&icirc;t o fa&#355;ad&#259; menit&#259; s&#259; ascund&#259; fragilitatea celor ce se iubesc.&rdquo; (<em>L&rsquo;Express</em>) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/liberati-simon/">Simon Liberati</a></strong> (n. 1960), scriitor, scenarist &#351;i jurnalist francez, face parte din genera&#355;ia de intelectuali rebeli din Fran&#355;a anilor 1970. A urmat studii de filologie clasic&#259; la Sorbona, apoi a lucrat la reviste precum <em>FHM</em>, <em>Cosmopolitan</em>, <em>Grazia </em>&#351;i <em>20 ans</em> &icirc;nainte de a se dedica literaturii. Sus&#355;in&#259;tor al libert&#259;&#355;ii ne&icirc;ngr&#259;dite a individului &#351;i promotor al unui decadentism dandy nu doar intelectual, ci &#351;i &icirc;n via&#355;a personal&#259;, scriitorul prefa&#355;eaz&#259; reeditarea c&#259;r&#355;ii lui Jules Barbey d&rsquo;Aurevilly <em>Du dandysme et de George Brummell</em>, ap&#259;rut&#259; &icirc;n 2008. &Icirc;n acela&#351;i an va fi arestat &icirc;mpreun&#259; cu prietenul s&#259;u, scriitorul Fr&eacute;d&eacute;ric Beigbeder, pentru consum de droguri &icirc;n public. Liberati debuteaz&#259; &icirc;n 2004 la Flammarion cu romanul <em>Anthologie des apparitions</em>, urmat &icirc;n 2007 de <em>Nada exist</em>. &Icirc;n anul 2009 &icirc;i apare volumul <em>L&rsquo;Hyper Justine</em>, recompensat cu Prix de Flore, iar &icirc;n 2011 public&#259; <em>Jayne Mansfield 1967</em>, pentru care prime&#351;te Prix Femina. Simon Liberati este c&#259;s&#259;torit cu actri&#355;a &#351;i cineasta Eva Ionesco, subiectul romanului s&#259;u omonim, ap&#259;rut &icirc;n Fran&#355;a &icirc;n toamna anului 2015. <br /> <br /> Colec&#539;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/biblioteca-polirom/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Biblioteca Polirom</a>&rdquo;, coordonat&#259; de Bogdan-Alexandru St&#259;nescu, num&#259;r&#259; p&icirc;n&#259; &icirc;n prezent peste 1.000 de titluri. <br /> <br /> &Icirc;n preg&#259;tire: <br /> Javier Mar&iacute;as, <em>Chipul t&#259;u m&icirc;ine. Venin &#537;i umbr&#259; &#537;i adio</em> <br /> J&oacute;n Kalman Stef&aacute;nsson, <em>Triste&#539;ea &icirc;ngerilor</em> <br /> Vladimir Nabokov, <em>Scrisori c&#259;tre Vera</em> <br /> Elif Shafak, <em>Feti&#539;a c&#259;reia nu-i pl&#259;cea numele s&#259;u</em> <br /> David Duchovny, <em>Bucky Fucking Dent</em> 03/10/2016 Lansari O poveste tulburatoare: bestsellerul international Numele meu este Mahtob http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/o-poveste-tulburatoare:-bestsellerul-international-numele-meu-este-mahtob.html <em>Continuarea unei pove&#351;ti care, cu dou&#259; decenii &icirc;n urm&#259;, cutremura milioane de cititori din &icirc;ntreaga lume</em> <br /> <br /> &Icirc;n 1987, Betty Mahmoody publica o carte ce avea s&#259; devin&#259; bestseller interna&#355;ional,<em> Not Without My Daughter</em> (<em>Nu f&#259;r&#259; fiica mea</em>), &icirc;n care relata experien&#355;a terifiant&#259; tr&#259;it&#259; dup&#259; ce &#351;i-a urmat so&#355;ul iranian &icirc;n &#355;ara natal&#259; a acestuia, unde a fost apoi &#355;inut&#259; prizonier&#259; &icirc;mpreun&#259; cu fiica sa &icirc;n v&icirc;rst&#259; de patru ani. <br /> <br /> &Icirc;n 1991, romanul a fost ecranizat, cu Sally Field &#351;i Alfred Molina &icirc;n rolurile principale. <br /> <br /> Dup&#259; aproape treizeci de ani, fiica, Mahtob Mahmoody, completeaz&#259; povestea. <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/numele-meu-este-mahtob-6182/">Numele meu este Mahtob</a></em> nu e doar &#351;irul de &icirc;nt&icirc;mpl&#259;ri tr&#259;ite sub imperiul captivit&#259;&#355;ii &#351;i al fricii &icirc;n Iran, ci &#351;i istoria urm&#259;rilor pe care aceast&#259; experien&#355;&#259; le-a avut. <br /> <br /> &Icirc;ntoars&#259; &icirc;n America dup&#259; ce a reu&#351;it s&#259; evadeze &icirc;mpreun&#259; cu mama sa, Mahtob tr&#259;ie&#351;te cu spaima de a fi r&#259;pit&#259; din nou, are co&#351;maruri repetate &#351;i la &#351;coal&#259; este &icirc;nscris&#259; sub un nume fals, amenin&#355;at&#259; &icirc;n fiece clip&#259; de umbra tat&#259;lui.<br /> <br /> <em>Numele meu este Mahtob</em> e povestea unei tinere puternice care, &icirc;n ciuda experien&#355;elor prin care a trecut &#351;i a unei boli ce &icirc;i pune via&#355;a &icirc;n pericol, reu&#351;e&#351;te s&#259; r&#259;zbat&#259;, s&#259; g&#259;seasc&#259; puterea de a-&#351;i ierta tat&#259;l abuziv, reg&#259;sindu-&#351;i astfel pacea &#351;i bucuria de a tr&#259;i. <br /> <br /> <em>Numele meu este Mahtob</em>, de Mahtob Mahmoody, a ap&#259;rut la Editura Polirom, &icirc;n traducerea Ioanei Georgescu, &#351;i &icirc;n edi&#355;ie digital&#259;. <br /> <br /> &bdquo;<em>Numele meu este Mahtob</em> urm&#259;re&#351;te povestea tulbur&#259;toare a unei feti&#355;e ce tr&#259;ie&#351;te eroic o via&#355;&#259; dominat&#259; de fric&#259;; pe de alt&#259; parte, cartea vorbe&#351;te &#351;i despre puterea de a ierta, de a te elibera de sub imperiul groazei.&rdquo; (<em>Die Welt</em>)<br /> <br /> &bdquo;Un nou capitol &icirc;n istoria fr&#259;m&icirc;ntat&#259; a unei familii &#351;i &icirc;n acela&#351;i timp un alt exemplu cutremur&#259;tor al felului &icirc;n care decizii politice lipsite de ra&#355;iune pot fr&icirc;nge destinul a mii de familii.&rdquo; (<em>Libro</em>)<br /> <br /> &bdquo;&Icirc;n scene de o profund&#259; sensibilitate, Mahtob poveste&#351;te cum a reu&#351;it s&#259; &icirc;&#351;i ierte tat&#259;l &icirc;n ciuda faptelor sale &icirc;ngrozitoare &#351;i descrie &icirc;n scene vii, emo&#355;ionante leg&#259;tura indisolubil&#259; cu Betty Mahmoody, mama ei.&rdquo; (<em>SonntagsBlick</em>)<br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/mahmoody-mahtob/">Mahtob Mahmoody</a></strong> (n. 1979, Houston, Texas) este licen&#355;iat&#259; &icirc;n psihologie la Michigan State University &#351;i desf&#259;&#351;oar&#259; o activitate sus&#355;inut&#259; &icirc;n sprijinul persoanelor cu afec&#355;iuni psihice. Publicat &icirc;n 2015, <em>Numele meu este Mahtob</em> a devenit imediat bestseller interna&#355;ional. 03/10/2016 Lansari Romanul Negru si Rosu, de Ioan T. Morar, va aparea in limba spaniola http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/romanul-negru-si-rosu-de-ioan-t-morar-va-aparea-in-limba-spaniol.html Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/negru-si-rosu-5123/">Negru &#351;i Ro&#351;u</a></em>, de Ioan T. Morar, este &icirc;n curs de apari&#539;ie &icirc;n limba spaniol&#259; la Editura Xorki, Spania, traducere semnat&#259; de Joaqu&iacute;n Garrig&oacute;s. <br /> <br /> <em>Negru &#351;i Ro&#351;u</em> a ap&#259;rut &icirc;n anul 2013 &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;Fiction Ltd.&rdquo; a Editurii Polirom &ndash; &#351;i &icirc;n edi&#355;ie <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/negru-si-rosu-5123/">digital&#259;</a> &ndash;, &#537;i a fost nominalizat la Premiul &bdquo;Cartea anului 2013&rdquo;, acordat de revista Rom&acirc;nia literar&#259;. <br /> <br /> Georgian Nicolau este un t&icirc;n&#259;r promi&#355;&#259;tor: elev frunta&#351; al Liceului Militar din C&acirc;mpina, admirat de colegi &#351;i apreciat de profesori, &icirc;&#351;i dore&#351;te cu ardoare o carier&#259; de ofi&#355;er. Aceasta l-ar ajuta s&#259; se rup&#259; de trecutul s&#259;u, de colonia de &#355;igani din care provine &#351;i de casa mizer&#259; &icirc;n care au r&#259;mas mama &#351;i fra&#355;ii s&#259;i. Nimeni nu-i &#351;tie secretul &#351;i nici nu-l poate b&#259;nui, c&#259;ci Georgian are tenul deschis la culoare &#351;i ochi alba&#351;tri &#351;i, &icirc;n plus, &#351;i-a inventat un trecut de rom&acirc;n. Iar visul i se &icirc;ndepline&#351;te. Georgian urc&#259; pe scara ierarhic&#259;, particip&#259; la cucerirea Odessei &#351;i ajunge chiar un apropiat al idolului s&#259;u, mare&#351;alul Antonescu. &Icirc;ns&#259; trecutul pe care s-a str&#259;duit at&icirc;t de mult s&#259;-l ascund&#259; &icirc;l ajunge din urm&#259; c&icirc;nd mama &#351;i sora sa s&icirc;nt deportate &icirc;n Transnistria, &icirc;mpreun&#259; cu mul&#355;i al&#355;i &#355;igani, din ordinul mare&#351;alului. Atunci Georgian va trebui s&#259; ia o decizie, iar via&#355;a lui &icirc;&#351;i va schimba cursul odat&#259; cu istoria. <br /> <br /> &bdquo;Fresc&#259; istoric&#259; &#351;i roman de dragoste, <em>Negru &#351;i Ro&#351;u</em> tr&#259;ie&#351;te prin dramatismul situa&#355;iilor &#351;i prin for&#355;a de iradiere a cuv&icirc;ntului. Textul se metamorfozeaz&#259; &icirc;ntr-o fabul&#259; moral&#259; care vorbe&#351;te despre eterna fragilitate a fiin&#355;ei umane strivite de mecanismele devoratoare ale Istoriei.&rdquo; (Mircea Mih&#259;ie&#351;) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/morar-ioan-t/">Ioan T. Morar</a></strong> (n. 13 aprilie 1956, &#350;eitin, jude&#355;ul Arad) a absolvit &icirc;n 1981, ca &#351;ef de promo&#355;ie, Facultatea de Filologie a Universit&#259;&#355;ii din Timi&#351;oara, sec&#355;ia rom&acirc;n&#259;-francez&#259;. &Icirc;n perioada 1981-1986 a fost profesor de limba &#351;i literatura rom&acirc;n&#259; la Liceul Industrial &bdquo;Textila&rdquo; din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor <em>Via&#355;a studen&#355;easc&#259;</em> &#351;i <em>Amfiteatru</em>. Dup&#259; 1989 lucreaz&#259; la <em>Cuv&icirc;ntul</em> &#351;i <em>Alian&#355;a Civic&#259;</em>. &Icirc;n 1990-1991 este redactor-&#351;ef la &bdquo;Variet&#259;&#355;i&rdquo;, TVR, de unde pleac&#259; prin demisie. Este membru fondator al <em>Academiei Ca&#355;avencu</em>. Din toamna anului 2004 p&icirc;n&#259; &icirc;n 2009 este &#351;i senior editor la <em>Cotidianul</em>. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activ&icirc;nd, p&icirc;n&#259; &icirc;n 1996, &icirc;n grupul Divertis. &Icirc;n 2010 a fost numit consul general la Marsilia, func&#355;ie din care a fost schimbat &icirc;n 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. A publicat volumele de versuri: <em>Var&#259; indian&#259;</em> (Albatros, Bucure&#351;ti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), <em>Fumul &#351;i spada</em> (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, Bucure&#351;ti, 1989), <em>&#350;ov&#259;iala</em> (Brumar, Timi&#351;oara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), <em>Neru&#351;inarea</em> (Brumar, Timi&#351;oara, 2003) &#351;i <em>Paloarea</em> (Brumar, Timi&#351;oara, 2010). Poeziile sale au fost traduse &icirc;n englez&#259;, francez&#259;, polon&#259;, spaniol&#259; &#351;i maghiar&#259;, &icirc;n antologii &#351;i reviste culturale. La Editura Polirom a mai publicat <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/lindenfeld-4861/">Lindenfeld</a></em> (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Na&#355;ional de Proz&#259; al Ziarului de Ia&#351;i), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-de-la-capatul-lumii-la-un-pas-de-paradis:-doua-luni-in-noua-caledonie-si-o-saptamina-in-vanuat-5838/">Cartea de la cap&#259;tul lumii</a></em> (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2015), precum &#537;i romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sarbatoarea-corturilor-6053/">S&#259;rb&#259;toarea Corturilor</a></em> (2016, Premiul revistei Orizont). 21/09/2016 Lansari Sint o baba comunista!, de Dan Lungu, va fi publicat in SUA http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/sint-o-baba-comunista!-de-dan-lungu-va-fi-publicat-in-sua.html Romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sint-o-baba-comunista!-editia-2011---4300/">S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!</a></em> de Dan Lungu va fi publicat &icirc;n SUA, la Dalkey Archive Press, &icirc;n traducerea lui Alistair Ian Blyth, &icirc;n luna februarie a anului 2017. <br /> <br /> Este cea de-a treisprezecea traducere a romanului ap&#259;rut la Polirom &icirc;n patru edi&#355;ii (2007 &ndash; colec&#355;ia &bdquo;Ego. Proz&#259;&rdquo;, 2010 &ndash; colec&#355;ia &bdquo;Fiction Ltd.&rdquo;, 2011 &ndash; colec&#355;ia &bdquo;Top 10+&rdquo;, 2013 &ndash; edi&#355;ie limitat&#259;). Romanul este disponibil &#351;i &icirc;n format <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/sint-o-baba-comunista!-editia-2011---4300/">digital</a>.<br /> <br /> <em>S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!</em> a mai fost tradus &icirc;n: Fran&#355;a (Actes Sud), Austria (Residenz), Italia (A&igrave;sara), Spania (Pre-textos), Norvegia (Bokvennen), Ungaria (Jelenkor), Bulgaria (Faber Print Ltd.), Polonia (Czarne), Turcia (Apollon Yayincilik, ed. I, Bencekitap, ed. a II-a), Grecia (Kastaniotis), Croa&#355;ia (Filmat Naklada), Ucraina (Folio Publishers). <br /> <br /> Versiunea francez&#259; a c&#259;r&#355;ii a fost dublu nominalizat&#259; la Premiile Europene Jean Monnet, Fran&#355;a, 2008, iar versiunea polonez&#259; a fost nominalizat&#259; la Premiul pentru literatur&#259; central-european&#259; &bdquo;Angelus&rdquo;, &icirc;n 2011. <br /> <br /> &Icirc;n 2010, a avut loc premiera piesei de teatru &bdquo;Baba comunist&#259;&rdquo;, un monolog sus&#355;inut de actri&#355;a olandez&#259; Theaa Rijsewijk &#351;i regizat de Henk Kleinmeijer, pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda. <br /> <br /> <em>S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!</em> a fost adaptat&#259; cinematografic &icirc;n regia lui Stere Gulea, dup&#259; un scenariu de Stere Gulea, Lucian Dan Teodorovici &#351;i Vera Ion, cu Lumini&#355;a Gheorghiu, Marian R&acirc;lea &#351;i Ana Ularu &icirc;n rolurile principale. Filmul a fost lansat &icirc;n cinematografele din &#355;ar&#259;, &icirc;n august 2013.<br /> <br /> &Icirc;n decembrie 2013, la Ateneul T&#259;t&#259;ra&#351;i din Ia&#351;i, a avut loc premiera pe &#355;ar&#259; a piesei <em>S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!,</em> dup&#259; romanul omonim al lui Dan Lungu, cu un text adaptat &#351;i &icirc;n regia lui Lucian Dan Teodorovici.<br /> <br /> &Icirc;n aprilie 2014, &icirc;n Sala Studio a Teatrului Maghiar &bdquo;Csiky Gergely&rdquo; din Timi&#351;oara, a avut loc spectacolul-eveniment &bdquo;S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;&rdquo;, &icirc;n interpretarea uneia dintre cele mai mari actri&#355;e din Ungaria, Csoma Judit. Spectacolul de la Timi&#351;oara a fost o produc&#355;ie a Teatrului &bdquo;Katona Jozsef&rdquo; din Budapesta, care a pus &icirc;n scen&#259;, de altfel, romanul lui Dan Lungu, &icirc;n anul 2013.<br /> <br /> &Icirc;n mai 2015, a avut loc la Teatrul de Balet Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru &bdquo;S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!&rdquo;, inspirat, de asemenea, de romanul omonim scris de Dan Lungu. Spectacolul &ndash; premier&#259; na&#355;ional&#259; &ndash; a avut la baz&#259; un libret scris de autorul romanului, coregrafia fiind realizat&#259; de t&icirc;n&#259;ra coregraf&#259; neozeelandez&#259; Aleisha Gardner. <br /> <br /> <em>S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!</em> te provoac&#259; s&#259; z&icirc;mbe&#351;ti, s&#259; r&icirc;zi &icirc;n hohote, s&#259; te &icirc;ntristezi, dar mai ales s&#259;-&#355;i &icirc;ntrerupi, pentru c&icirc;teva clipe, lectura &#351;i s&#259; ie&#351;i afar&#259; spre a te convinge c&#259; realitatea e altfel, c&#259; oamenii s&icirc;nt altfel.<br /> <br /> &bdquo;Dan Lungu are marele talent de a utiliza cu m&#259;iestrie stilul oral pentru a prezenta situa&#355;iile cu mult umor subversiv. El se situeaz&#259; &icirc;n tradi&#355;ia marelui umorist ceh Jaroslav Ha&scaron;ek, creatorul bravului soldat &Scaron;vejk. Este un autor de mare valoare al Rom&acirc;niei postsocialiste, continu&icirc;nd timpurile de aur ale literaturii interbelice.&rdquo; (<em>Berliner Zeitung</em>)<br /> <br /> &bdquo;Satirist savuros, Dan Lungu nu &icirc;nceteaz&#259; s&#259; exploreze nevrozele &#355;&#259;rii sale. Reprezent&icirc;nd noua genera&#355;ie rom&acirc;neasc&#259; de scriitori, autorul ne-a cucerit deja cu romanul <em>Raiul g&#259;inilor</em>. Dulce-amar &#351;i adesea provoc&icirc;nd r&icirc;sul, romanul <em>S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!</em> folose&#351;te umorul pentru a surprinde cu acuitate transform&#259;rile societ&#259;&#355;ii rom&acirc;ne&#351;ti.&rdquo; (<em>Livres Hebdo</em>) <br /> <br /> &bdquo;Lungu nu vrea s&#259; fie un moralist. El nu acuz&#259; pe nimeni, nu sugereaz&#259; nim&#259;nui ce are de f&#259;cut. Societatea este plin&#259; de contradic&#355;ii... Dac&#259; acestea nu pot fi &icirc;ntotdeauna explicate, m&#259;car pot fi descrise.&rdquo; (<em>Salzburger Nachrichten</em>) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/lungu-dan/">Dan Lungu</a></strong> (n. 1969), director al Muzeului Na&#355;ional al Literaturii Rom&acirc;ne din Ia&#351;i, unul dintre cei mai aprecia&#355;i &#351;i mai tradu&#351;i scriitori rom&acirc;ni, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. La Polirom a publicat romanele <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/raiul-gainilor-4741/">Raiul g&#259;inilor</a> (fals roman de zvonuri &#351;i mistere)</em> (2004, 2007, 2010, 2012), <em>S&icirc;nt o bab&#259; comunist&#259;!</em> (2007, 2010, 2011, 2013), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cum-sa-uiti-o-femeie-editia-2011--4067/">Cum s&#259; ui&#355;i o femeie</a></em> (2009, 2010, 2011), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/in-iad-toate-becurile-sint-arse-4041/">&Icirc;n iad toate becurile s&icirc;nt arse</a></em> (2011, 2014) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/fetita-care-se-juca-de-a-dumnezeu-editia-2016--6031/">Feti&#355;a care se juca de-a Dumnezeu</a></em> (2014), volumele de proz&#259; scurt&#259; <em>B&#259;ie&#355;i de ga&#351;c&#259;</em> (2005, 2013) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/proza-cu-amanuntul-2959/">Proz&#259; cu am&#259;nuntul</a></em> (2008) &#351;i a coordonat, &icirc;n colaborare, volumele <em>Tovar&#259;&#351;e de drum. Experien&#355;a feminin&#259; &icirc;n comunism</em> (2008), <em>Str. Revolu&#355;iei nr. 89</em> (2009), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/carti-filme-muzici-si-alte-distractii-din-comunism-5336/">C&#259;r&#355;i, filme, muzici &#351;i alte distrac&#355;ii din comunism</a></em> (2014), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-copilariilor-6134/">Cartea copil&#259;riilor</a></em> (2016). C&#259;r&#355;i ale sale au fost traduse &icirc;n francez&#259;, german&#259;, italian&#259;, spaniol&#259;, polonez&#259;, sloven&#259;, croat&#259;, maghiar&#259;, bulgar&#259;, greac&#259;, norvegian&#259;, ucrainian&#259;, macedonean&#259; &#351;i turc&#259;. 20/09/2016 Lansari Romanul Lumina dintre oceane, de M.L. Stedman, ecranizat http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/romanul-lumina-dintre-oceane-de-m-l-stedman-ecraniza.html <div align="center"><strong>O devastatoare poveste de iubire &icirc;ntr-o lume f&#259;r&#259; r&#259;spunsuri sigure</strong></div> <div>&nbsp;</div> <div><em>The Light Between Oceans/ Lumina dintre oceane</em>, adaptarea cinematografic&#259; a romanului omonim semnat de M.L. Stedman, a avut premiera la Festivalul de Film de la Vene&#539;ia (edi&#539;ia nr. 73, 31 august-10 septembrie). Ecranizarea lansat&#259; &icirc;n data de 1 septembrie poart&#259; semn&#259;tura regizorului Derek Cianfrance<span> &ndash;&nbsp;acesta fiind &#537;i autorul scenariului adaptat dup&#259; romanul scriitoarei de origine australian&#259; </span>M.L. Stedman &ndash; &#537;i &icirc;i are ca protagoni&#537;ti pe Alicia Vikander, Michael Fassbender &#537;i Rachel Weisz.</div> <div>&nbsp;</div> <div>Devenit&#259; bestseller, <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/lumina-dintre-oceane-5116/">Lumina dintre oceane</a></em> a fost desemnat&#259; cea mai bun&#259; carte a lunii august 2012 de Amazon.com, unanim considerat&#259; un debut spectaculos al scriitoarei M.L. Stedman. </div> <div>&nbsp;</div> <div>Edi&#539;ia &icirc;n limba rom&acirc;n&#259; a romanului a ap&#259;rut &icirc;n anul 2013 &icirc;n colec&#539;ia &bdquo;Biblioteca Polirom&rdquo; (coordonator Bogdan-Alexandru St&#259;nescu), traducere din limba englez&#259; &#351;i note de Anca-Gabriela S&icirc;rbu, &#537;i &icirc;n <a href="http://www.polirom.ro/catalog/ebook/lumina-dintre-oceane-5116/">edi&#355;ie digital&#259;</a>.</div> <div>&nbsp;</div> <div><em>Los Angeles Times</em> (nr. din data de 30 august 2016) public&#259; o list&#259; de opt c&#259;r&#539;i de citit &icirc;nainte ca ecraniz&#259;rile acestora s&#259; intre &icirc;n cinematografe. <em>Lumina dintre oceane</em> se afl&#259; chiar &icirc;n debutul articolului semnat de Michael Schaub. Mai multe detalii, <a href="http://www.latimes.com/books/jacketcopy/la-et-jc-book-movie-sept-20160830-snap-story.html">aici</a>.</div> <div>&nbsp;</div> <div>&Icirc;n SUA, cartea a reintrat &icirc;n topurile celor mai v&icirc;ndute titluri&nbsp;: <em>The New York Times</em> (<a href="http://www.nytimes.com/books/best-sellers/?action=click&amp;contentCollection=Books&amp;referrer&amp;region=Header&amp;module=Kicker&amp;version=-&amp;pgtype=Reference&amp;_r=0">locul 2</a>, fiction/ edi&#539;ie tip&#259;rit&#259;+ebook), Amazon.com (<a href="https://www.amazon.com/best-sellers-books-Amazon/zgbs/books/ref=pd_dp_ts_b_1">locul 18</a>), <em>USA Today</em> (<a href="http://www.usatoday.com/life/books/best-selling/">locul 3</a>/ edi&#539;ie tip&#259;rit&#259;+ebook+mass market).</div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>Dup&#259; patru ani de co&#351;mar petrecu&#355;i pe fronturile Primului R&#259;zboi Mondial, Tom Sherbourne se &icirc;ntoarce &icirc;n &#355;ara natal&#259;, Australia, angaj&icirc;ndu-se paznic de far pe Ianus Rock, o insul&#259; aflat&#259; la distan&#355;&#259; de o jum&#259;tate de zi de coast&#259;. Izola&#355;i de restul lumii, Tom &#351;i frumoasa lui so&#355;ie, Isabel, &icirc;ncearc&#259; zadarnic s&#259; devin&#259; p&#259;rin&#355;i. C&icirc;nd orice speran&#355;&#259; p&#259;rea pierdut&#259;, pe &#355;&#259;rm e&#351;ueaz&#259; o barc&#259; duc&icirc;nd un cadavru &#351;i un nou-n&#259;scut. &Icirc;nc&#259;lc&icirc;ndu-&#351;i principiile, Tom &#351;i Isabel decid s&#259; p&#259;streze copilul, consider&icirc;ndu-l un dar de la Dumnezeu. Dup&#259; doi ani, c&icirc;nd se &icirc;ntorc pe continent, descoper&#259; c&#259; hot&#259;r&icirc;rea luat&#259; le-a schimbat iremediabil destinele. </div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>&bdquo;Iat&#259; un roman &icirc;n care salvarea unui personaj aduce cu sine pierderea tragic&#259; a altuia, de&#351;i noi, cititorii, am vrea cu disperare s&#259; nu moar&#259; nimeni. Lectura romanului <em>Lumina dintre oceane</em> este o experien&#355;&#259; halucinant&#259;, dramatic&#259;.&rdquo; (Monica Ali)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;O minunat&#259; poveste a iubirii &#351;i a pierderii, a drept&#259;&#355;ii &#351;i a r&#259;ului, a ceea ce oricare dintre noi ar face pentru cel iubit.&rdquo; (<em>The Boston Globe</em>)</div> <div>&nbsp;</div> <div>&bdquo;Descrierile labirintice ale s&#259;lbaticei coaste a Australiei s&icirc;nt fascinante, cum fascinant&#259; este &#351;i u&#351;urin&#355;a cu care scriitoarea st&#259;p&icirc;ne&#351;te vechile pove&#351;ti ale locului. Pe m&#259;sur&#259; ce cuplul de la far este atras &icirc;n &icirc;mprejur&#259;ri din ce &icirc;n ce mai tragice, cele dou&#259; stranii destine devin cumva apropiate, familiare.&rdquo; (<em>The New Yorker</em>)<span>&nbsp;&nbsp; </span></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> <div>Carte recomandat&#259; de <strong><a href="http://www.bookaholic.ro/">Bookaholic.ro</a></strong></div> <div><strong>&nbsp;</strong></div> Scriitoarea <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/stedman-m-l/">M.L. Stedman</a></strong> s-a n&#259;scut &#351;i a crescut &icirc;n Australia, iar &icirc;n prezent locuie&#351;te &icirc;n Londra. <em>Lumina dintre oceane</em>, primul ei roman, este bestseller interna&#355;ional &#351;i a fost tradus p&icirc;n&#259; acum &icirc;n peste treizeci de limbi. 07/09/2016 Lansari Estetica lui Norman Manea, de Claudiu Turcus, publicata in limba engleza http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/estetica-lui-norman-manea-de-claudiu-turcus-publicata-in-limba-engleza.html <div><em>Norman Manea: Aesthetics as East Ethics</em>, versiunea englez&#259; a volumului <em><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/carte/estetica-lui-norman-manea-289/">Estetica lui Norman Manea</a></em> de Claudiu Turcu&#537; (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, 2012), a ap&#259;rut &icirc;n 2016 la prestigioasa editur&#259; academic&#259; Peter Lang, traducere de Carmen Borbely, redactor Jim Ottaway. Edi&#539;ia &icirc;n limba englez&#259; a c&#259;r&#539;ii va fi lansat&#259; la T&icirc;rgul Interna&#539;ional de Carte de la Frankfurt (19-23 octombrie), cu sprijinul Ministerului Culturii.<br /> <br /> </div> <div>Volumul <em>Estetica lui Norman Manea</em> a&nbsp;fost distins cu premiul &bdquo;Marian Papahagi&rdquo;, decernat de Uniunea Scriitorilor din Rom&acirc;nia, &#537;i reprezint&#259; prima monografie dedicat&#259; acestui important scriitor rom&acirc;n postbelic, multiplu nominalizat la premiul Nobel.<br /> <br /> </div> <div>Cartea ofer&#259; &icirc;n premier&#259; o interpretare unitar&#259; a literaturii &#537;i eseisticii lui Norman Manea, precum &#537;i o contextualizare a discursului s&#259;u etic &#537;i ideologic de-a lungul a cinzeci de ani de carier&#259; literar&#259;. Estetica scriitorului este abordat&#259;, cum &icirc;ns&#259;&#537;i autorul sugereaz&#259;, ca o estetic&#259; european&#259;, esen&#539;ial&#259; &#537;i semnificativ&#259; pentru statutul lui Norman Manea at&icirc;t sub cenzura totalitar&#259; comunist&#259;, c&icirc;t &#537;i &icirc;n contextul literaturii mondiale, unde scriitorul reprezint&#259; una dintre vocile emblematice, de mare creator al modernit&#259;&#539;ii t&icirc;rzii.<br /> <br /> </div> <div>&bdquo;Un Herzog retractil cu forma&#539;ie solid&#259; de Humboldt tenace, atenian minu&#539;ios, l&#259;s&icirc;nd, doar la r&#259;scruce, cercetarea estetic&#259; pentru a deveni &bdquo;al ebreilor fiu&rdquo;, teoretician fluid al interiorit&#259;&#539;ii, artizanul sintaxei vagului, reflector lucid al alien&#259;rii psiho-sociale, simptomatologul propriei memorii ultragiate, rafinat interpret al burlescului, apologet ne&icirc;nduplecat al onestit&#259;&#539;ii, colec&#539;ionar sf&icirc;&#537;iat de vulnerabilit&#259;&#539;i, agnostic obsedat de incertitudini, cosmopolit sceptic, fidel limbii rom&acirc;ne, Norman Manea face parte din categoria restr&icirc;ns&#259; de creatori ai c&#259;ror voce se aude distinct &icirc;n vacarmul modernit&#259;&#539;ii centrifuge &#537;i globalizate.&rdquo; (Claudiu Turcu&#537;)<br /> <br /> </div> <strong><a href="http://www.cartearomaneasca.ro/catalog/autori/turcus-claudiu/">Claudiu&nbsp;Turcu&#537;</a></strong>&nbsp;este doctor &icirc;n filologie &#537;i lector la Universitatea Babe&#351;-Bolyai din Cluj-Napoca. Domeniile sale de inters s&icirc;nt: romanul &#537;i cinematografia central-est europene, imagologia identitar&#259; &#537;i istoria intelectual&#259; postcomuniste, memoria cultural&#259; a socialismului, ideologia estetic&#259; a noului cinema rom&acirc;nesc, teoria criticii. A publicat &icirc;n reviste culturale precum <em>Observator cultural</em>, <em>Vatra</em>, <em>Cultura</em>, <em>22</em>, <em>Timpul</em>. &nbsp;Este editor al revistei academice &icirc;n limba englez&#259;&nbsp;<em>Ekphrasis</em>. 05/09/2016 Lansari Sarbatoarea Corturilor, de Ioan T. Morar: Premiul revistei Orizont http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/sarbatoarea-corturilor-de-ioan-t-morar:-premiul-revistei-orizon.html &bdquo;Ioan T. Morar a scris cea mai bun&#259; carte a sa de p&icirc;n&#259; acum, o tulbur&#259;toare analiz&#259; cu o miz&#259; neobi&#351;nuit de &icirc;nalt&#259; &ndash; un excep&#355;ional roman al m&#259;rturisirilor care m&icirc;ntuiesc.&rdquo; (Mircea Mih&#259;ie&#351;)<br /> <br /> Miercuri, 31 august, &icirc;n sala de cenaclu a Filialei Timi&#537;oara a Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia &#537;i a revistei <em>Orizont</em>, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor revistei <em>Orizont</em>, edi&#539;ia 2016, pentru contribu&#539;ia la dezvoltarea &#537;i promovarea literaturii rom&acirc;ne. Juriul, alc&#259;tuit din Mircea Mih&#259;ie&#537;, redactor-&#537;ef, Cornel Ungureanu, redactor-&#537;ef adjunct, &#537;i Adriana Babe&#539;i, secretar general de redac&#539;ie, i-a decernat Premiul pentru proz&#259; lui Ioan T. Morar, pentru romanul <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sarbatoarea-corturilor-6053/">S&#259;rb&#259;toarea Corturilor</a></em>, ap&#259;rut de cur&icirc;nd la Polirom, &icirc;n colec&#355;ia &bdquo;<a href="http://www.polirom.ro/catalog/colectii/fiction-ltd/pagina_01_dataintroducerii_DESC.html">Fiction Ltd.</a>&rdquo;, &#537;i &icirc;n edi&#539;ie digital&#259;. <br /> <br /> Lista complet&#259; a c&icirc;&#537;tig&#259;torilor, <a href="http://www.uniuneascriitorilortm.ro/content/premiile-revistei-orizont">aici</a>. <br /> <br /> &Icirc;n Rom&acirc;nia anilor 1980, membrii unui grup coral specializat &icirc;n c&icirc;nt&#259;ri biserice&#351;ti caut&#259; s&#259; scape din robia unor confesiuni care nu-i mul&#355;umesc, &icirc;n &icirc;ncercarea de a descoperi adev&#259;rata credin&#355;&#259;. Apar&#355;in&icirc;nd ini&#355;ial cultului baptist, trec la penticostali, apoi la adventi&#351;ti, iar &icirc;n cele din urm&#259; se circumcid &#351;i se convertesc la iudaism. Astfel ajung s&#259; emigreze &icirc;n Israel, unde fiecare se descurc&#259; cum poate. &Icirc;ns&#259; Jac, Corneliu &#351;i Beni, cei trei conduc&#259;tori &#351;i ultimii reprezentan&#355;i ai grupului, nu &icirc;&#351;i g&#259;sesc nici aici lini&#351;tea sufleteasc&#259;: Beni ajunge s&#259; &icirc;mbr&#259;&#355;i&#351;eze doctrina mesianic&#259;, devenind rabin, &icirc;n vreme ce Jac &#351;i Corneliu se &icirc;ntorc dup&#259; 1990 &icirc;n Rom&acirc;nia, unde pun bazele unui cult iudeo-cre&#351;tin, &bdquo;S&#259;rb&#259;toarea Corturilor&rdquo;, convin&#351;i fiind, dup&#259; ani de peregrin&#259;ri, de un singur lucru: &bdquo;Nu conteaz&#259; dac&#259; r&#259;t&#259;cim sau nu. Dumnezeu ne va g&#259;si oriunde &Icirc;l c&#259;ut&#259;m&rdquo;. <br /> <br /> &bdquo;<em>S&#259;rb&#259;toarea Corturilor</em> descrie o experien&#355;&#259; radical&#259; a alterit&#259;&#355;ii ca identitate g&#259;sit&#259;, asumat&#259; &#351;i iar&#259;&#351;i pierdut&#259;. Cum s&#259;-&#355;i construie&#351;ti, cu alte cuvinte, propria fiin&#355;&#259;, propriile ad&icirc;ncimi spirituale sacrific&icirc;ndu-&#355;i (inclusiv prin suferin&#355;&#259; fizic&#259;) datele banale, comune, concrete ale existen&#355;ei. Personajele lui Ioan T. Morar s&icirc;nt ni&#351;te ilumina&#355;i profunzi &#351;i naivi totodat&#259;, str&#259;ini &#351;i familiari, de aici &#351;i de acolo, care absorb cre&#351;tine&#351;te litera &#351;i spiritul religiei iudaice. Romanul propune o modalitate inedit&#259; a eternei lupte dintre Bine &#351;i R&#259;u (acesta din urm&#259; av&icirc;nd chipul concret al institu&#355;iei represive a comunismului, Securitatea, al dela&#355;iunii, al tr&#259;d&#259;rii, al urii &#351;i &#351;antajului, dar &#351;i al demonilor interiori, ai nea&#351;ez&#259;rii omului &icirc;n lume), dintre tr&#259;irea religioas&#259; &#351;i cea profan&#259;.&rdquo; (Mircea Mih&#259;ie&#351;) <br /> <br /> <strong><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/morar-ioan-t/">Ioan T. Morar</a> </strong>(n. 13 aprilie 1956, &#350;eitin, jude&#355;ul Arad) a absolvit &icirc;n 1981, ca &#351;ef de promo&#355;ie, Facultatea de Filologie a Universit&#259;&#355;ii din Timi&#351;oara, sec&#355;ia rom&acirc;n&#259;-francez&#259;. &Icirc;n perioada 1981-1986 a fost profesor de limba &#351;i literatura rom&acirc;n&#259; la Liceul Industrial &bdquo;Textila&rdquo; din Lugoj. Din 1987 devine redactor al revistelor <em>Via&#355;a studen&#355;easc&#259;</em> &#351;i <em>Amfiteatru</em>. Dup&#259; 1989 lucreaz&#259; la <em>Cuv&icirc;ntul</em> &#351;i <em>Alian&#355;a Civic&#259;</em>. &Icirc;n 1990-1991 este redactor-&#351;ef la &bdquo;Variet&#259;&#355;i&rdquo;, TVR, de unde pleac&#259; prin demisie. Este membru fondator al <em>Academiei Ca&#355;avencu</em>. Din toamna anului 2004 p&icirc;n&#259; &icirc;n 2009 este &#351;i senior editor la <em>Cotidianul</em>. A realizat mai multe emisiuni de televiziune, activ&icirc;nd, p&icirc;n&#259; &icirc;n 1996, &icirc;n grupul Divertis. &Icirc;n 2010 a fost numit consul general la Marsilia, func&#355;ie din care a fost schimbat &icirc;n 2012. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom&acirc;nia. A publicat volumele de versuri:<em> Var&#259; indian&#259;</em> (Albatros, Bucure&#351;ti, 1984; volum distins cu premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor), <em>Fumul &#351;i spada</em> (Cartea Rom&acirc;neasc&#259;, Bucure&#351;ti, 1989), <em>&#350;ov&#259;iala</em> (Brumar, Timi&#351;oara, 2000; volum distins cu premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor), <em>Neru&#351;inarea</em> (Brumar, Timi&#351;oara, 2003) &#351;i Paloarea (Brumar, Timi&#351;oara, 2010). Poeziile sale au fost traduse &icirc;n englez&#259;, francez&#259;, polon&#259;, spaniol&#259; &#351;i maghiar&#259;, &icirc;n antologii &#351;i reviste culturale. La Editura Polirom a mai publicat <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/lindenfeld-4861/"><em>Lindenfeld</em> </a>(ed. I, 2005; ed. a II-a, 2006; ed. a III-a, 2013; roman distins cu Premiul Na&#355;ional de Proz&#259; al <em>Ziarului de Ia&#351;i</em>), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/negru-si-rosu-5123/">Negru &#351;i Ro&#351;u</a></em> (2013; roman nominalizat la Premiul &bdquo;Cartea anului 2013&rdquo; acordat de revista <em>Rom&acirc;nia literar&#259;</em>) &#351;i <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/cartea-de-la-capatul-lumii-la-un-pas-de-paradis:-doua-luni-in-noua-caledonie-si-o-saptamina-in-vanuat-5838/">Cartea de la cap&#259;tul lumii</a></em> (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2015). 01/09/2016 Lansari Norman Manea, laureat al prestigiosului premiu Feria Internacional del Libro http://old.polirom.ro/stiri-si-evenimente/stiri-si-lansari/norman-manea-laureat-al-prestigiosului-premiu-feria-internacional-del-libro.html Norman Manea este laureat al premiului Feria Internacional del Libro (FIL) din Guadalajara, Mexic, acordat scriitorilor din literaturi romanice. <br /> <br /> Prestigiosul premiu FIL, cel mai important t&icirc;rg literar din spa&#539;iul de expresie latin&#259;, i-a fost acordat autorului &icirc;n unanimitate.<br /> <br /> La conferin&#539;a de pres&#259; &icirc;n cadrul c&#259;reia a fost anun&#539;at premiul, membrii juriului au declarat: &bdquo;Norman Manea este autorul unei opere care nu poate fi definit&#259; prin genurile literare tradi&#355;ionale. &Icirc;n fa&#355;a catastrofelor istoriei &#351;i exilului, pe care le-a tr&#259;it, opera lui Manea interogheaz&#259;, subtil &#351;i ironic, cum ne putem defini pe noi &icirc;n&#351;ine &icirc;n aceast&#259; lume a oglinzilor schimb&#259;toare.&rdquo;<br /> &bdquo;Personajul principal al operei sale este evreul r&#259;t&#259;citor, care este &icirc;ntruchipat &icirc;n multiple personalit&#259;&#355;i &#351;i &icirc;n diverse epoci. Vechea Europ&#259; &#351;i Lumea Nou&#259; se interconecteaz&#259; &icirc;n opera lui Manea&rdquo;, au apreciat membrii juriului. <br /> <br /> Norman Manea este primul scriitor rom&acirc;n care ob&#539;ine acest premiu, pentru viziunea sa asupra &bdquo;exilului global&rdquo;, o expresie pe care autorul o folose&#537;te pentru a denumi migra&#539;iile masive de ast&#259;zi. <br /> <br /> Scriitorului rom&acirc;n i-a fost astfel recunoscut&#259; o oper&#259; aparte, care iese din tiparele genurilor tradi&#355;ionale &#351;i care are &icirc;n centrul ei tema identit&#259;&#355;ii, exemplar redat&#259; prin imaginea evreului r&#259;t&#259;citor, imagine care, &icirc;n opinia autorului, este o metafor&#259; a cet&#259;&#539;eanului care tr&#259;ie&#537;te &icirc;n acest &bdquo;exil global&rdquo;.<br /> <br /> Premiul, &icirc;n valoare de 150.000 de dolari, &icirc;i va fi &icirc;nm&acirc;nat scriitorului rom&acirc;n &icirc;n data de 26 noiembrie, la cea de-a 30-a edi&#355;ie FIL. La aceast&#259; edi&#539;ie a premiului, au fost selecta&#539;i 54 de scriitori din 23 de &#539;&#259;ri. <br /> <br /> Premiul a mai fost ob&#539;inut de scriitori precum Claudio Magris, Ant&oacute;nio Lobo Antunes, Enrique Vila-Matas, Alfredo Byrce Echenique, Yves Bonnefoy&nbsp;etc. <p><a href="http://www.polirom.ro/catalog/autori/manea-norman/">Norman Manea</a>, unul dintre cei mai importan&#539;i scriitori rom&acirc;ni, profesor de literatur&#259; european&#259; &#351;i &bdquo;writer in residence&rdquo; la Bard College. De la debutul &icirc;n 1966 &#351;i p&icirc;n&#259; &icirc;n 1986, c&icirc;nd a plecat din &#355;ar&#259;, a publicat 10 volume (5 romane, 3 volume de proz&#259; scurt&#259;, 2 volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asocia&#355;iei Scriitorilor din Bucure&#351;ti (1979) &#351;i Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de c&#259;tre Consiliul Culturii &#351;i Educa&#355;iei Socialiste). Dup&#259; 1986, Norman Manea a fost tradus &icirc;n peste 20 de limbi, c&#259;r&#355;ile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate &icirc;n SUA au figurat &icirc;n selec&#355;ia celor mai importante apari&#355;ii editoriale din numeroase publica&#355;ii americane.&nbsp;Scriitorului i s-au decernat &icirc;n 1992 Bursa Guggenheim &#351;i Premiul MacArthur (&bdquo;Nobelul american&rdquo;). <br /> <br /> &Icirc;n 1993, Biblioteca Na&#355;ional&#259; din New York l-a s&#259;rb&#259;torit cu prilejul acord&#259;rii distinc&#355;iei &bdquo;Literary Lion&rdquo; al bibliotecii. &Icirc;n 2002, i s-a decernat Premiul interna&#355;ional de literatur&#259; Nonino pentru &bdquo;Opera omnia&rdquo;, iar &icirc;n 2006 Premiul M&eacute;dicis &Eacute;tranger pentru <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/intoarcerea-huliganului-editie-aniversar-6066/">&Icirc;ntoarcerea huliganului</a></em>. Tot &icirc;n 2006, a fost distins cu Meritul Cultural &icirc;n grad de comandor de c&#259;tre pre&#351;edintele Rom&acirc;niei, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin &#351;i &icirc;n juriul interna&#355;ional al Premiului Nonino. &Icirc;n 2010, guvernul francez i-a acordat titlul &#351;i medalia de &bdquo;Commandeur dans l&rsquo;Ordre des Arts et des Lettres&rdquo;. &Icirc;n 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs &#351;i a fost invitat s&#259; devin&#259; membru de onoare al Royal Society of Literature. <br /> <br /> La Editura Polirom, de acela&#351;i autor au ap&#259;rut: <em>&Icirc;ntoarcerea huliganului</em> (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011),<em> <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/plicuri-si-portrete-5357/">Plicuri &#351;i portrete</a></em> (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2014),<em> Fericirea obligatorie</em> (ed. a II-a, 2005, 2011, 2015), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/despre-clovni:-dictatorul-si-artistul-editia-2013--4857/">Despre Clovni: Dictatorul &#351;i Artistul</a></em> (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013), <em>Anii de ucenicie ai lui August Prostul</em> (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/plicul-negru-editie-nou-3908/">Plicul negru</a></em> (ed. a V-a, 2007, 2010), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/sertarele-exilului-dialog-cu-leon-volovic-2919/">Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici</a></em> (2008),<em> &Icirc;naintea <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/inaintea-despartirii-convorbire-cu-saul-bellow-%E2%80%93-un-proiect-wordsimage-2926/">desp&#259;r&#355;irii. Convorbire cu Saul Bellow</a></em> (2008), <em>Vorbind pietrei</em> (2008), <em>Atrium</em> (ed. a II-a, 2008), <em>Variante la un autoportret</em> (2008), <em>Vizuina</em> (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010), <em>Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian</em> (2010), <em>Cuvinte din exil</em> (&icirc;mpreun&#259; cu Hannes Stein, 2011),<em> <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/captivi-4422/">Captivi</a></em> (ed. a II-a, 2011), <em>Cartea fiului</em> (ed. a II-a, 2012), <em>Zilele &#351;i jocul</em> (ed. a II-a, 2012), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/laptele-negru-5492/">Laptele negru</a></em> (ed. a II-a, 2014),<em> <a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/pe-contur-5519/">Pe contur</a></em> (ed. a II-a, 2014), <em>Octombrie, ora opt</em> (2015), <em><a href="http://www.polirom.ro/catalog/carte/ceaiul-lui-proust-si-alte-povestiri-6016/">Ceaiul lui Proust &#537;i alte povestiri</a></em> (2016). &Icirc;n 2012, Uniunea Scriitorilor din Rom&acirc;nia i-a decernat Premiul Na&#355;ional pentru Literatur&#259;. &Icirc;n 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar &icirc;n 2014, PEN-ul rom&acirc;nesc a reiterat propunerea. <br /> <br /> Norman Manea a fost decorat de pre&#537;edintele Klaus Iohannis cu <strong>Ordinul Na&#355;ional Steaua Rom&acirc;niei &icirc;n grad de Mare Ofi&#355;er</strong>, &icirc;n semn de &icirc;nalt&#259; apreciere pentru promovarea activ&#259; a culturii &#351;i a valorilor rom&acirc;ne&#351;ti, pentru &icirc;nalta &#355;inut&#259; moral&#259; de care a dat dovad&#259; de-a lungul &icirc;ntregii sale cariere.</p> &Icirc;n anul 2016, Norman Manea fost publicat &icirc;n The Library of America. 30/08/2016